Astăzi este Ziua Ursului, care seamănă cu Ziua Cârtiței din Statele Unite. În popor se spune că dacă pe 2 februarie ursul iese din bârlog şi îşi vede umbra, se sperie şi îşi reia hibernarea încă șase săptămâni, cât mai ține iarna. Dacă Moş Martin rămâne afară, e semn că primăvara e foarte aproape.
Odinioară, după o iarnă mai grea, dacă ursul nu ieșea din bârlog la început de februarie sau dacă se speria şi îşi relua hibernarea, localnicii încercau să îl oprească şi să îl oblige să rămâne afară: astfel sperau că vor păcăli primăvara să vină mai repede.
În trecut, oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului ursului, numit Ăl Mare sau Martin. Anotimpul rece se confruntă cu cel cald, iar ursul, prin comportamentul lui, arată dacă va continua iarna sau se apropie primăvara.
Ziua ursului a fost sărbătorită de majoritatea popoarelor europene la aceeaşi dată. Ursul a avut un rol calendaristic deosebit la populaţiile nordice care l-au asimilat cu Luna, deoarece dispare odată cu sosirea iernii şi reapare primăvara, conform lucrării mai sus amintite.
De Ziua ursului, la Stretenie şi de sărbătoarea Întâmpinării Domnului în calendarul creştin, se spune că ursul iese din bârlog şi îşi priveşte umbra. Conform tradiţiei, el îşi priveşte umbra în zăpadă. Dacă este frig sau ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu şi bea o gură de apă şi îşi vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, cu soare şi îşi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile. Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii, aşa cum şi Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul primăverii. De asemenea, se crede că, în această zi, timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice. Agricultorii ştiu cum va fi vremea după comportamentul ursului şi pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an.
