În fiecare an, la 6 iulie este celebrată Ziua internaţională a sărutului. A apărut în 2006, în Marea Britanie şi, în decurs de câţiva ani, a devenit o sărbătoare internaţională, potrivit daysoftheyear.com.
Scopul acestei zile este de a oferi încă o bună oportunitate celor îndrăgostiţi de a fi aproape unul de celălalt, dar şi de a evidenţia varietatea de sensuri pe care le poartă acest gest.
Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cei mai importanţi sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei, şi serotonina, ce contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice, conform www.healthline.com.
Deşi interpretăm, de obicei, sărutul ca pe o formă de afecţiune şi, de cele mai multe ori, ni-l imaginăm în context romantic şi senzual, el poate fi şi un semn de respect, prietenie, salut, admiraţie, reconciliere, de intenţii pacifiste sau chiar un mod de a transmite norocul. În context religios, faţă de diferite obiecte de cult, sărutul exprimă devotament şi evlavie.
Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul”, precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”.
Sursa: agerpres.ro
