A trecut la cele veșnice, profesorul (orădean) academician doctor docent Ioan Pop de Popa (născut 1927), medic cardiolog, specialist în chirurgia cardio-vasculară, cel care în 5 aprilie 1973 a realizat (la Târgu-Mureș) prima operație pe cord deschis din România. A fost un munte de dragoste și bunătate, un exemplu viu a ceea ce a fost har și dar de Sus, pentru o profesie parcă predestinată… Odihnește-te în pace unchiule, iar Tatăl Ceresc să-i mângâie pe cei rămași în vremelnica călătorie, a scris pe Facebook Dacian Palladi.
Ioan Pop de Popa s-a născut în Oradea, din părinții: Ioan (profesor de științe agricole), mama: Lucreția, casnică. La Oradea, în perioada 1934-1938 a urmat școala primară, apoi Liceul Emanuel Gojdu (clasele I-II) (1938-1940). Între anii 1940-1944, familia sa s-a refugiat din Ardealul de Nord la Beiuș, unde a urmat clasele III-VII la liceul „Samuil Vulcan”. B – pag. 61
În 1944 a participat voluntar ca elev de liceu sanitar în spitalul de campanie pe frontul de eliberare din Apuseni. După eliberarea Ardealului, și-a continuat studiile (clasa a VIII-a) la liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea (1945-1946), după care la Facultatea de Medicină Generală din Cluj (1946-1952), pe care a absolvit-o cu diplomă de merit Magna cum laude și este declarat doctor-medic.
Între anii 1949-1954 a fost numit preparator la Institutul de Anatomie umană și chirurgie operatorie a IMF din Cluj, apoi extern la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana. În perioada 1953-1954 a realizat prima inimă artificială și primul plămân artificial din România, atunci printre primele patru din lume. A efectuat primele circulații extracorporale experimentale din România, inclusiv primele hemodiluții în CEC. A început primele transplante experimentale de organe, de rinichi și pancreas.
În 1958 a realizat experimental primele transplante cord-plămân. În anii 1952-1962 a fost asistent universitar la Clinica de chirurgie generală nr. 1 a profesorului doctor Aurel Nana, IMF Cluj.
În 1957 a obținut prin examen titlul de medic specialist chirurg în cirurgia generală. În 1960 s-a specializat în chirurgia cardiovasculară la Spitalul Fundeni, București, sub conducerea profesorului doctor Voinea Marinescu.
În 1962 s-a transferat, în calitate de șef de lucrări, la IMF Târgu Mureș, Clinica de chirurgie generală condusă de conf. dr. Zoltán Pápai. În anul următor s-a specializat în chirurgia cardiovasculară la Institutul Bakulev din Moscova, sub îndrumarea profesorului I. V. Burakovski. La întoarcere a înființat clinica de chirurgie cardiovasculară din Târgu Mureș.
In anii 1970/71 efectueaza o specializare in chirurgia cardiovasculara cu o bursa data de Guvernul American la centrul The Methodist Hospital (Prof. Michael De Bakey) si Saint Luks Children Hospital (Prof. Denton Cooley) în Houston, și Saint Vincens Hospital Portland, Oregon (Prof. Dr. Alberth Starr) și Mayo-Rokester (Prof. Dr. Pluth).
În perioada 1963-1974 a fost prorector al Institutului de medicină și farmacie Târgu Mureș, unde a înființat secția română a acestei universități, unde anterior limba de predare fusese exclusiv maghiara. În 1964 și-a susținut teza de doctorat la IMF Cluj cu titlul: Cercetări experimentale cu un procedeu personal de transplantare a inimii. Reflectare clinică. I-a fost conferit titlul de doctor în științe medicale. A prezentat la Atena, la Congresul Internațional de Chirurgie Cardiovasculară lucrarea însoțită de film color: „Procedeul personal de transplantare a inimii”.
