Vineri și 13 (octombrie) poate trezi superstiții și doruri. Filarmonica orădeană folosește data pentru un concert cu chemări ale destinului, dominate de patos, tinerețe, eroism, multă culoare și ritmuri nebunești. Concertul se înscrie în programul Festivalului Toamnei Orădene, devenit Festifall. Alături de orchestra filarmonicii evoluează invitații concertului de joi seara: pianistul Ioan Dragoș Dimitriu și dirijorul Andrej Vesel, ambii foarte tineri. Programul se înscrie însă pe alte coordonate emoționale. Participarea la concert este gratuită, dar pentru ocupa un loc în sala Enescu-Bartok aveți nevoie de o invitație pe care o obțineți la caseria filarmonicii din strada Moscovei 5.
Oferta muzicală de vineri seara, de la ora 19.30, este generoasă: Uvertura la opera Oberon de Carl Maria von Weber, Rapsody in Blue de George Gershwin și Simfonia a 5a în do minor, opus 67, de Ludwig van Beethoven.
Alături de uvertura la opera Freischütz și concertele pentru clarinet, Uvertura la opera Oberon este una dintre cele mai prezente lucrări ale compozitorului german Carl Maria von Weber pe scenele de concert din întreaga lume. Muzica este tumultuoasă, cu note întunecate, caracteristici ale începutului romantismului muzical. Ritmurile folosite de Weber anunță mister și răsturnări de situații, așa cum stă bine oricărui subiect romantic. Iar dacă lucrarea este interpretată cu pasiune, ascultătorii vor fi urmăriți câteva zile de melodiile uverturii. Un an după premiera operei la Londra compozitorul a murit. Cu un an înaintea colegului de breaslă Beethoven.
A doua lucrare din concert este celebra Rapsody in Blue de George Gershwin. Celebra introducere a clarinetului este cunoscută și de către nemelomani, iar lucrarea care împlinește în curând 100 de ani (premiera a avut loc în 1924), este una dintre cele mai îndrăgite din secolul al XX-lea. Ascultătorul este răsfățat și bombardat cu frânturi melodice, cu ritmuri și culori sonore care vor influența o vreme muzica din perioada interbelică. Oamenii de pe patru continente încearcă să își șteargă din memorie amintirile Marelui Război (primul război mondial) și se aruncă într-un tumult al vieții și exceselor, inflația e încă înfiorătoare, dar Marea Recesiune Economică încă nu bate la ușă. Gershwin face ceea ce nu se aștepta de la un compozitor alb: introduce în lucrarea sa elemente de jazz și de folclor afro-american. Drumul fusese deja deschis de Antonin Dvorak cu Cvartetul American și Simfonia a 9-a din Lumea Nouă. Jazz-ul și muzica afro-americanilor sunt înnobilate de tânărul compozitor și își fac loc pe scena de concert americană și europeană, în lucrările altor compozitori, Maurice Ravel, Darius Milhaud sau Francis Poulenc fiind doar câțiva dintre cei inspirați. Pe drumul deschis de Gershwin cu Rapsody in Blue calcă alți compozitori americani, indiferent că este vorba de Aaron Copland, Ferd Grofe (orchestratorul Rapsody in Blue) sau Florence Price, prima compozitoare de culoare ale cărei lucrări ajung pe scenele de concert.
Seara se încheie cu una dintre cele mai cunoscute simfonii beethoveniene a V-a în do minor, celebra Simfonie a Destinului. Lucrarea este îndrăgită încă de la premieră și pune în umbră simfoniile vecine ale genialului compozitor german. Indiferent că motivul inițial de patru bătăi a fost inspirat de o pasăre care bate cu ciocul într-un copac sau de bătaia poștașului la ușă, el este ancorat în minți și în suflete ca motivul destinului. Dar Simfonia a V-a este mai mult decât motivul inițial arhicunoscut, ea este o călătorie spirituală și emoțională a unui tânăr care luptă cu handicapul auditiv, cu dezamăgiri emoționale (Iubita sa nemuritoare nu are voie să se căsătorească cu el, pentru că aparține aristocrației, iar el nu), în timp ce războaiele napoleniene mătură Europa. Simfonia inovatoare lărgește drumul pentru compozitorii romantici, iar lui îi oferă posibilitatea să se reinventeze muzical. Iar Beethoven se reinventează cu fiecare simfonie pe care o compune.
Pianistul Ioan Dragoș Dimitriu și dirijorul croat Andrej Vesel alături de orchestra simfonică orădeană fac un adevărat tur de forță artistic, stilistic și emoțional. În două seri la rând, interpretează lucrări diferite din punct de vedere stilistic, de la romantism și postromantism joi seara, la preromantism, romantism și jazz simfonic vineri seara. Cei șase compozitori aduși în fața publicului, atât de diferiți unii de alții, oferă tot atâtea moduri de destindere emoțională și de înălțare spirituală.
Nu uitați să vă ridicați invitațiile de la filarmonică pentru concertul de vineri seara.
Daniela Stoica
