Atmosfera Săptămânii Mari se simte deja în programul concertului Filarmonii Oradea, de joi, 25 aprilie, de la ora 19. Intitulat Armonii mistice, concertul cuprinde Suita a 3-a Arii și dansuri antice de Ottorino Respighi, Sonata în caracter popular spaniol și Requiebros de Gaspar Cassado, în aranjamentul lui Myroslav Kryl, și Le Tombeau de Couperin de Maurice Ravel. Solistul serii va violoncelistul Răzvan Suma, iar dirijor Cristian Oroșanu.
Ottorino Respighi (1879 – 1935) este unul dintre cei mai importanți compozitori italieni ai secolului al XX-lea, cunoscut mai ales în afara granițelor Italiei, decât în țara natală. Convingerile sale naționaliste și apropierea sa de regimul Mussolini, nu neapărat ca militant, ci ca intelectual care nu a criticat regimul și a acceptat onorurile regimului, nu i-au fost iertate multe decenii. Din această cauză din creația sa se cunosc mai ales Păsările, Tripticul roman (Fântinile din Roma, Pinii din Roma, Festivități romane), Tripticul Botticellian, Suitele de Arii și Dansuri antice, iar fanii mai înflăcărați cunosc și Concertul pentru pian și câteva lucrări de cameră sau cântece. Publicul orădean este unul privilegiat, o parte dintre aceste lucrări fiind interpretate periodic aici de peste 30 de ani. Creația lui Respighi este vastă, compozitorul fiind admirat de muzicienii și dirijorii vremii, precum și de publicul din Europa și cele două Americi, pentru scriitura sa elegantă și vitală, pentru orchestrația sa strălucitoare, pentru rolul avut în redescoperirea muzicii lui Claudio Monteverdi și ai altor muzicieni italieni renascentiști. Suitele de Dansuri și Arii Antice se înscriu în curentul anilor 20- începutul anilor 30, când mai mulți compozitori au pus bazele neoclasicismului. Respighi, dar și Igor Stravinski, Paul Hindemith sau Carl Orff, pentru a numi doar câțiva dintre ei, sunt obosiți de sonoritățile romantismului și expresionismului și se întorc spre sonoritățile Renașterii, Barocului sau Clasicismului. În lucrările lor preiau melodii ale unor compozitori uitați sau cunoscuți și le prelucrează în maniera proprie. Rezultatul cucerește în cazul fiecăruia, indiferent că este vorba despre Pulcinella lui Stravinski, Kammermusik de Hindemith sau Carmina Burana lui Orff. În Suitele de Dansuri și Arii antice, compuse în 1931, Respighi apelează la melodiile lui Jean-Baptiste Besard, Ludovico Roncalli, Santino Garsi da Parma, precum și compozitori anonimi. Față de lucrările anterioare utilizează de data aceasta doar orchestra de coarde. Atmosfera Suitei a 3-a pe care o vom asculta este una introvertită, îndemnând ascultătorul la introspecție.
Sonata în caracter popular spaniol și Requiebros de Gaspar Cassado (1897 – 1966), în aranjamentul lui Myroslav Kryl, sunt două dintre lucrările marelui cellist dedicate propriului instrument. Sonata a fost compusă pentru violoncel și pian, iar Requiebros pentru violoncel solo. La fel ca George Enescu în Sonata pentru vioară în caracter popular românesc, Cassado folosește în Sonata sa teme din folclorul țării sale, dansuri din diferite regiuni aranjate după modelul suitelor baroce, și exploatează cu rafinament sunetul cald și penetrant al violoncelului și posibilitățile sale tehnice. Lucrarea a fost compusă la jumătatea anilor 20. În Requiebros el apelează la o melodie din creația lui Enrique Granados. Violonceliștii care includ aceste lucrări în repertoriu au nevoie de resurse emoționale bogate și de virtuozitate tehnică, Cassado fiind unul dintre cei mai importanți violonceliști ai primei jumătăți de secol al XX-lea. Răzvan Suma dispune de ele și le va interpreta pe violoncelul care a aparținut lui Pierre Fournier.
Ultima lucrare din concert Le tombeau de Couperin de Maurice Ravel (1875 – 1937) este un oamgiu adus de compozitorul francez înaintașului său, dar în același timp un răsfăț pentru oboiști care sunt provocați să își etaleze abilitățile tehnice și au ocazia să iasă în evidență prin virtuozitae. Pentru public lucrarea este o invitație la meditație și reculegere, de o simplitate și eleganță cuceritoare.
Atât violoncelistul Răzvan Suma, cât și dirijorul Cristian Orășanu sunt cunoscuți și apreciați de muzicienii și de publicul orădean. Ei revin periodic pe scena orădeană, în concerte care rămân în inimă.
Mai găsiți bilete la acest concert la caseria filarmonicii sau pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica
Foto: Ottorino Respighi: ricordi.com
Gaspar Cassado: trptk.com
Maurice Ravel: concerti.de
