UNESCO a făcut un frumos cadou României, de 1 decembrie. „Arta cămășii cu altiță” și „Tradiția creșterii cailor lipițani” au fost introduse în patrimoniul imaterial al organizației.
Evaluarea celor două dosare a durat doi ani, iar reprezentanții a 24 de state au recunoscut în unanimitate originalitatea, valoarea culturală și necesitatea protecției internaționale a iei românești și a rasei pure de lipițan.
Cămașa cu altiță cunoscută de toți drept „ia românescă” a intrat pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității ca element de identitate culturală în România și Republica Moldova. Nu a fost înregistrată sub termenul „ie”, pentru că acesta era folosit în trecut doar accidental, au constatat cercetătorii etnologi. Cămașa cu altiță este piesa de bază a costumului tradițional românesc de sărbătoare și a fost purtată inclusiv de Regina Maria, iar altița este acea parte brodată manual de pe umerii cămășilor pentru femei.
Folosiți odinioară la curtea imperială din Viena, caii lipițani apar azi în evenimente, sărbători și festivități și au un important rol terapeutic. Rasa lipițană este crescuta în 8 țări din Europa, între care și România, iar UNESCO a acceptat-o în patrimoniul sau cultural. Țara noastră are printre cele mai valoroase exemplare de lipițani din lume. Prima atestare documentară pe teritoriul României de astăzi datează din 1874, când a fost mutată herghelia imperială din Ungaria pe un domeniu la Sâmbăta de Jos. De atunci se cresc lipițani în Țara Făgărașului.
Cămaşa cu altiță şi tradiția creșterii cailor lipițani completează lista elementelor românești aflate deja în patrimoniul imaterial UNESCO.
De asemenea, Călușul, Doina, Ceramica de Horezu, Colindele bărbăteşti, Jocul fecioresc, Scoarța țesută și Mărţişorul au primit și ele recunoaștere universală.
