Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu completările şi modificările ulterioare, art. 94, lin. n): “miriştile, stuful, stufărişul sau vegetaţia ierboasă nu pot fi arse fără acceptul autorităţii de mediu (Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor) şi fără informarea prealabilă a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Crișana”).”
Mai mult, arderea miriştilor este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.
Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu completările şi modificările ulterioare:
· art. 94, al. 1, lit. n): “Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop: nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.”
· art. 98, al. (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
a) arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;
Arderea miriştilor nu reprezintă o metodă de degajare a terenurilor agricole de resturile vegetale.
Arderea miriştilor are consecinţe majore asupra biodiversităţii terenurilor supuse unor astfel de practici, ducând la:
· Distrugerea habitatelor;
· Dispariţia unor specii de plante şi animale şi reducerea biodiversităţii din zonele afectate,
· Instalarea unor specii rezistente la foc, care cu timpul pot deveni chiar invazive,
· Distrugerea cuiburilor și a ouălor unor păsări,
· Diminuarea populaţiilor speciilor de plante şi animale.
· Prin arderea miriştilor şi a resturilor vegetale se degajă dioxid de carbon şi protoxid de azot, gaze cu efet de seră care duc la modificările climatice tot mai evidente pe plan mondial.
Alte efecte secundare ale arderii miriştilor:
· Funinginea degajată din procesul de ardere produce disconfort în zonă;
· Există posibilitatea extinderii focului în alte zone în condiţii meteorologice favorabile;
· Arderile necontrolate pot genera pagube materiale însemnate prin incendierea locuinţelor, anexelor, fondului forestier precum şi victime umane.
Arderea miriştilor este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici.
Pentru solicitarea acceptului de ardere a miriştilor sau vegetaţiei uscate se vor depune la sediul A.P.M Bihor următoarele documente:
· Avizul Direcţiei Fitosanitare Bihor care să specifice clar că se impune incendierea sau arderea;
· Adresă de notificare către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “CRIŞANA”;
· Adresă de notificare către G.N.M – Comisariatul Judeţean Bihor;
· Adresă de notificare către primăria pe raza căreia se află terenul.
Trebuie menţionat faptul că există măsuri de prevenire şi combatere a răspândirii unor boli şi dăunători specifici la plante, fără a se recurge la incendirea miriştilor şi a resturilor vegetale, dintre care amintim:
· respectarea tehnologiei de cultură,
· rotaţia culturilor,
· măsuri de igienă culturală,
· efectuarea tratamentelor fitosanitare la avertizare,
· distrugerea resturilor vegetale prin mijloace mecanice.
Nerespectarea legislației în vigoare, se sancționează de către autoritățile cu atribuții de control.