9 Mai, Ziua Europei, dar și Ziua Victoriei și Ziua Independenței (iar pentru cei îndrăgostiți de poezie și ziua lui Lucian Blaga) este marcată la Oradea prin mai multe evenimente culturale. Melomanii sunt invitați la Filarmonică, de la ora 19. Programul dedicat Zilei Europei va cuprinde monumentala Simfonie a IX, în re minor, op. 125 de Ludwig van Beethoven. Soliști vor fi soprana Andreea Guriță-Novac, mezzosoprana Janetka Hoșco, tenorul Marius Budoiu și baritonul Alexandru Chiriac, care vor interpreta lucrarea alături de corul Filarmonicii Oradea și Corul Kodaly din Debrecen și orchestra simfonică a Filarmonicii Oradea. Dirijor va fi Janko Zsolt, unul dintre cei doi dirijori permanenți ai filarmonicii noastre.
Simfonia a IX-a a sărbătorit în 7 mai 200 de ani de la premiera absolută și este ultima mare lucrare orchestrală a lui Ludwig van Beethoven (1770 – 1827). La premieră a fost interpretată împreună cu Uvertura Inaugurarea casei, op.124 și trei părți din Missa Solemnis în Re major, op. 123, un program monumental pentru muzicieni și public. Toate cele trei lucrări au fost compuse după ce Beethoven a studiat aprofundat arta lui Johann Sebastian Bach și a lui Georg Friedrich Händel, acesta din urmă fiind și compozitorul său preferat. Beethoven era deja aproape surd, iar muzica a auzit-o doar în capul și în inima sa, atât în perioada compunerii, cât și la premieră, unde a dirijat de formă, adevăratul dirijor fiind Michael Umlauf, compozitor, violonist și dirijor care a dirijat și premiera operei Fidelio 10 ani mai devreme. Missa și Simfonia IX-a au fost o noutate în istoria muzicii. În Missa Solemnis și Simfonia a IX-a Beethoven folosește contrapunctul și forma de fugă, deși ambele erau considerate deja de compozitorii contemporani demodate. Ansamblul folosit de compozitor este uriaș pentru vremea respectivă, în ultimele două părți ale Missei și ultima parte a Simfoniei folosește un ansamblu de alămuri și de timpani care interpretează muzică militară, în Simfonie inversează partea lentă cu Scherzo. Iar în ascultători reînvie amintirea războaielor napoleoniene ce au trecut și peste Viena cu 15 mai ani mai devreme, amintirea Tratatului de la Paris din 1814 la care s-au stabilit granițele Franței și restaurat granițele altor națiuni, precum și a Congresului de la Viena din 1814-1815. În Missa Solemnis Beethoven imploră Mântuitorul să îi ofere pace interioară, iar în Simfonia a IX-a face un apel înflăcărat la împărații și regii europeni la pace, iar la oameni la bună înțelegere și înfrățire. Pe deasupra Beethoven transformă un cântec de pahar scris de Friedrich Schiller (celebra Odă a bucuriei) cu aproape 40 de ani mai devreme în finalul înflăcărat al ultimei sale simfonii. Simfonia a IX-a, care a iritat atunci interpreții și coriștii, aceștia considerându-l pe Beethoven un maltrator al vocilor și un tiran, dar a impresionat publicul, compozitorii și criticii prezenți, l-a frânat mai târziu pe Johannes Brahms în compunerea primei sale simfonii (i-au trebuit aproape 20 de ani), iar pe Richard Wagner l-a îndreptat spre operă, acesta din urmă fiind convins că lucrarea beethoveniană nu poate fi depășită.
Simfonia a IX-a de Beethoven este probabil cea mai folosită, dar și cea mai abuzată capodoperă a muzicii simfonice, fiind folosită atât de regimul NS sub Adolf Hitler, cât și de regimul sovietic sub Iosif Stalin, de cel comunist al Germaniei de Est sub Erich Honecker, de regimul aparheid din Rhodesia în anii 1970. În anii 1980 femeile din Chile au cântat această capodoperă pentru a cere eliberarea deținuților politici, la finalul anilor `80 a fost interpretată de studenți în China în Piața Tianmeng (Poarta Păcii Celeste) din Peking, la căderea Zidului Berlinului a fost interpretată de muzicieni din estul și vestul Germaniei reuniți sub bagheta lui Leonard Bernstein, iar la fiecare An Nou este cântată peste tot în Japonia de muzicieni profesioniști și amatori. Aceeași Simfonie a fost adaptată de Herbert von Karajan pentru a deveni imnul Europei, dar fără cor, pentru că Consiliul Europei din vremea respectivă nu voia limba germană ca text al imnului.
Cu această capodoperă vom fi răsfățați de un cvartet de soliști ai Școlii Clujene, unii deja consacrați Andreea Guriță-Novac, Marius Budoiu și Alexandru Chiriac, alții încă în formare – Janetka Hoșko, de corurile reunite ale filarmonicilor din Oradea și Debrecen și de orchestra simfonică a Filarmonicii Oradea, sub bagheta dirijorului Janko Zsolt. Față de premieră și prima jumătate a secolului al XIX-lea, corul va sta în spatele orchestrei, așa cum a stabilit Richard Wagner. Doar soliștii vor sta în fața orchestrei. Cu instrumentele muzicale actuale, dezvoltate atât de mult în ultimii 200 de ani, lucrarea câștigă în strălucire și în forță, iar vocile corului și ale soliștilor au și mai mult de suferit. Janko Zsolt are nu doar misiunea de a conduce lucrarea, ci și de a tempera ansamblul orchestral simfonic, nu de operă, pentru a scoate în evidență textul și vocile. Pregătiți-vă pentru o seară monumentală, care vă va rămâne în memorie.
Mai găsiți bilete la acest concert la caseria filarmonicii și pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica
