Boboteaza (Botezul Domnului) este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
Această mare sărbătoare a creştinătăţii, dedicată botezului Mântuitorului in Iordan, mai este cunoscută şi sub denumirile “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”, scrie traditii-superstitii.ro.
În această zi, preoții sfințesc apele din care credincioşii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele. Apa sfinţită în această zi, Agheasma mare, este, totodată foarte bună pentru leac. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.
În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește. Şi tot apropo de vreme, dacă în ziua de Bobotează vremea este rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va înmuia. Însă, dacă a fost cald, vremea se va înăspri.
Peste obiceiurile creştine ortodoxe de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus şi multe practici păgâne, unele păstrate încă în lumea satului: afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe câmp, colindele însoţite de strigături şi zgomote. În ziua de Bobotează se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul şi se fac prorociri despre noul an. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi leagă un fir roşu de mătase pe inelar şi îşi pun o rămurică de busuioc sub pernă ca să-şi viseze ursitul.
