Administrațiile locale sunt în slujba cetățenilor, cetățeni care au dreptul să știe și să decidă ce se întâmplă cu banii lor aflați în administrarea statului. Bugetul Participativ este un instrument pe care cetățenii îl pot folosi pentru proiectele mai mici ca valoare, dar importante pentru comunitatea lor. Pentru că ei știu cel mai bine care sunt nevoile din cartierul sau de pe strada pe care locuiesc.
În 2017, USR Bihor a solicitat și a obținut ca Bugetul Participativ să între pe agenda Primăriei Oradea. Orădenii au depus atunci mai multe proiecte. Administrația de la acel moment și-a luat angajamentul să îndeplinească ceea ce oamenii au propus. Tot la solicitarea USR Bihor, bugetarea participativă a continuat și în 2018. Acesta fiind, de altfel, singurul an în care orădenii au mai putut propune proiecte cu speranța că Primăria le va realiza.
Din păcate, de atunci și până în prezent acest tip de instrument nu a mai fost pus la dispoziția locuitorilor din Oradea. Mai mult decât atât, din cele 20 de proiecte câștigătoare din cele peste 100 propuse în acei doi ani, foarte puține au fost realizate, iar multe dintre ele au fost abandonate.
Administrația locală a găsit de cuviință chiar să facă alte lucruri exact în zonele în care cetățenii au dorit ceva pentru comunitatea lor. Spre exemplu, în Parcul Tineretului, unde s-a propus construirea unui loc de joacă, terenul a fost concesionat pentru construirea unei biserici.
USR Oradea a solicitat Primăriei Oradea, printr-un amendament la bugetul local, dublarea sumei pentru bugetul participativ, să ajungă la un total de 3 milioane de lei și implementarea proiectelor deja declarate câștigătoare în edițiile anterioare.
În ceea ce privește regulamentul privind modul de derulare a procesului de bugetare participativă, colegul nostru Mihai Șvab, vicepreședinte USR Bihor a înaintat către Primăria Oradea o serie de amendamente:
„În primul rând atragem atenția că deja există o platformă online pentru implementărea procesului de bugetare participativă din cadrul edițiilor trecute (www.activ.oradea.ro), iar derularea unei noi achiziții, așa cum își dorește administrația locală, nu își mai are rostul. Banii pentru o astfel de investiție ar putea foarte bine să fie folosiți într-un proiect din cadrul bugetării participative.
Persoanele care doresc să propună proiecte trebuie să aibă domiciliul, reședința, să lucreze sau să învețe în Municipiul Oradea și să aibă vârsta minimă de 16 ani.
În urma derulării procesului de bugetare participativă, am propus să fie selectate minim 15 proiecte care vor fi cuprinse în bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului Oradea. Proiectele declarate neeligibile de către comisia constituită vor fi încărcate în platforma online www.activ.oradea.ro într-o secțiune distinctă alături de motivele invalidării proiectului.
De asemenea, am propus ca în Comisia de evaluare să fie introduși 2 reprezentanți ai societății civile, 1 reprezentant al asociațiilor de proprietari și 1 reprezentant al mediul universitar. Componența comisiei să fie făcută publică imediat ce va fi constituită.
În cazul în care comisia consideră că sunt depuse proiecte identifice poate invita inițiatorii proiectelor pentru a realiza îmbinarea acestora și optimizarea proiectelor într-unul singur.
Comisia poate optimiza proiectele propuse, atât prin îmbunătățiri din punct de vedere tehnic, cât și prin estimarea mai eficientă a costurilor doar cu informarea prealabilă și acceptul initiatorului de proiect.
Fiecare persoană va avea posibilitatea de a vota câte un proiect din cadrul fiecărui domeniu de aplicare”.
În cadrul ședinței Consiliului Local Oradea a fost aprobat noul regulament de bugetare participativă, urmând ca de la începutul lunii mai să fie lansată platforma și să înceapă depunerea proiectelor.
În forma finală a regulamentului sunt cuprinse și câteva dintre amendamentele propuse de Mihai Șvab, vicepreședintele USR Bihor. Acestea sunt introducerea pragului minim de vârstă de 16 ani a participanților la procesul de bugetare participativă, numărul minim de proiecte declarate câștigătoare, publicarea pe platforma de bugetare participativă a proiectelor invalidate și a motivelor care au stat la baza invalidării lor, comasarea proiectelor identice prin dialog cu inițiatorii lor, informarea prealabilă a inițiatorilor în cazul îmbunătățirilor sau optimizarilor propuse de comisia de analiză și validare a proiectelor, clarificarea modului de vot în cadrul întâlnirilor publice.
„Amendamentele pe care le-am propus au fost însă mai numeroase, unele dintre ele fiind de natură să modifice substanțial regulamentul propus pentru dezbaterea publică, în sensul îmbunătățirii acestuia. Acestea însă nu au fost incluse în forma finală.” declară Mihai Șvab
