Inventator premiat mondial în industria alimentară, Simona Bișboacă s-a înscris în cursa electorală la funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor pentru că îi pasă, nu pentru a bifa în CV încă o etapă în cariera politică. Are trei brevete de invenţie în domeniul alimentar, toate implementate în producţie și a creat peste 30 de produse unice pe piață. Produsele alimentare obținute de firma candidatei la conducerea CJ Bihor au fost medaliate cu aur și argint la saloanele internaționale de inventică.
La cei 40 de ani, Simona Bișboacă are în spate o carieră profesională de cercetare-dezvoltare-producție pe care niciun lider politic nu o va putea egala vreodată.
Placheta de Aur la salonul de inventică AgroArca 2012
– Sunteți singura femeie care s-a înscris în cursa pentru funcția de președinte al CJ Bihor și având în vedere că ați intrat recent în spațiul acesta politic, ar fi bine să știm și noi – cine sunteți dvs, doamna Simona Bișboacă ?
Sunt soţie şi mamă a doi băieţi, sunt inginer în industria alimentară, cercetător, inventator şi antreprenor. Ordinea prezentării nu este una aleatorie, ci reprezintă drumul pe care l-am parcurs spre succes. Spun succes, pentru că cele trei brevete de invenţie în domeniul alimentar pe care le deţin sunt toate implementate în producţie, iar compania pe care o conduc este una de succes!
În 2001, am primit o bursă Erasmus, am studiat Știința alimentelor în Italia (la Universitatea din Bologna) și a fost o experiență minunată, mai ales pentru că am avut un prim contact cu adevărata muncă de cercetare. Experiența Erasmus și-a pus amprenta într-un mod pozitiv, ajungând după 16 ani să fiu Ambasador Erasmus și premiată mai apoi în plenul Parlamentului European, pentru munca de cercetare și antreprenoriat. (Erasmus este programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa, n.r).
Succesul a început să apară după prima participare la Salonul Internațional de Inventică IWIS 2011, odată cu prima medalie de aur obținută. Au urmat medalii de argint, premii speciale, placheta de aur la Salonul de Inventică în Agricultură și Industria Alimentară AgroArca 2012, premiul Femeia Anului în Știință în România în 2013, una din cele mai importante medalii IFIA Glory, acordată doar brevetelor implementate în producție care aduc un aport important în dezvoltarea economică, premiul SCIENTIA PRAEMIUM UNIVERSITAS VARADIENSIS din partea Universității Oradea pentru proiectele de cercetare pe care le-am cofinanțat, precum și premiul Excelență în Meserie la finalul anului 2019, din partea comunității bihorene.
Prima firmă care promovează apa termală din Băile Felix
Luna aceasta aniversăm deja 10 ani de Phenalex. Sunt 10 ani în care am crescut frumos, am investit în spațiul de producție actual de cca 1700 mp, (Livada de Bihor, comuna Nojorid, n.r.) în utilaje și echipamente moderne, am creat peste 30 de produse unice pe piață având la bază brevetele de invenție. Piața de desfacere este la nivel național și internațional. Suntem prima firmă care promovează apa termală din Băile Felix prin gama de produse cosmetice pe care am creat-o, suntem singura fabrică de dulceață bio și zacuscă bio din țară care are capacitate industrială de producție. Numeroasele premii și aprecieri obținute la nivel național și internațional alături de mulțumirile clienților noștri ne confirmă faptul că toată munca și efortul depus în numele științei și inovării nu au fost în zadar.
Competențele în domeniul științific coroborate cu competențele practice dezvoltate în cadrul firmei pe care o conduc au dus la colaborări cu diferite organizații în postura de expert științific: Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică din Cluj Napoca, Asociația Inventatorilor, Fundația Comunitară Oradea, Agenția de Dezvoltare Regională-NV, Clustherm Transylvania, Universitatea Oradea, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.
Pe lângă munca de cercetare-dezvoltare-producție, antreprenoriat și viața de familie, mă implic și în comunitate ca voluntar în diferite activități dedicate în special copiilor, educației copiilor.
Afacerile locale ar putea opri exodul sate-oraș-străinătate
Cum vedeți viitorul agriculturii județului și cu ce i-ați putea ajuta pe producătorii locali din fruntea CJ Bihor?
Mediul rural reprezintă 49,91% din populația județului Bihor. Diversitatea geografică a județului face ca agricultura, zootehnia și inclusiv turismul să fie considerate sectoare de activitate propice. Mediul rural dispune de suprafeţe vaste destinate circuitului agricol, 308.000 ha (date preluate de pe site-ul DJA Bihor 2014).
Partea de N-V a judeţului are un specific în exploatarea terenului arabil prin culturi cerealiere, dar şi legumicole (5.278 de hectare cultivate cu legume, conform insse.ro), în timp ce, în zona muntoasă, ponderea este mai crescută a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe propice creșterii animalelor. De asemenea, din arealul muntos se colectează fructe de pădure din flora spontană și ciuperci comestibile. Zona de nord a județului, pe Valea Ierului și Barcăului, este propice cultivării viței de vie (”Drumul Vinului” Diosig, Sântimbreu, Sîniob, Sânicolau de Munte, Săcueni). Suprafețele de livezi sunt distribuite în întreg teritoriul județului.
„De la fermă la consumator – hrana noastră, sănătatea noastră, planeta noastră, viitorul nostru” este și sloganul Pactului verde al Comisiei Europene. Prin acest pact se dorește trecerea către un sistem alimentar mai sănătos și durabil.
Așa că una dintre cele mai importante componente ale dezvoltării durabile a unui judeţ este stabilirea de parteneriate între producătorii locali din domeniile zootehnic/agricol, procesatorii locali din industria alimentară şi comercianți, reprezentanţii locali ai industriei ospitalităţii și consumatorul final. Dezvoltarea durabilă duce la reducerea inechității oraș-sate, creșterea nivelului de trai, susținerea și încurajarea afacerilor locale care ar putea opri exodul sate-oraș-străinătate sau sate-străinătate. (în 2019, județul Bihor a avut spor natural negativ).
Un sistem integrat, cu lanț scurt, unde principalii furnizori ar trebui să fie cei locali/regionali ar fi una din soluțiile optime.
Din nefericire, în Bihor, categoriile mai sus amintite nu s-au întâlnit încă niciodată în cadru organizat, motiv pentru care stabilesc greu relaţii de afaceri reciproc avantajoase şi, cel mai important, avantajoase pentru dezvoltarea comunității. Din acest motiv, mulţi furnizori/producători dispar de pe piaţă (adică judeţul Bihor „produce” tot mai puţin), iar procesatorii se aprovizionează din alte judeţe/ţări, ceea ce influenţează negativ economia şi bunăstarea judeţului nostru. Mai ales în situații de criză s-a dovedit că este foarte important ca oamenii să aibă acces facil la produse alimentare, atât proaspete cât şi conservate.
Concret, ce veți face dvs?
Vă prezint câteva proiecte unde va fi nevoie de:
.Identificarea producătorilor şi procesatorilor locali de produse agro-alimentare, unități HORECA, unități de desfacere (de la DAJ, DSVSA, APIA și primăriile din județ) și realizarea unei baze de date complete, integrată pe tot județul.
.Elaborarea unui ghid simplificat și de consiliere pentru gospodăriile țărănești în vederea autorizării și intrării în legalitate pentru producția, procesarea și vânzarea produselor obținute în gospodărie, acest lucru ducând la creșterea încrederii consumatorului în produsele locale tradiționale.
.Prezentarea şi promovarea producătorilor şi procesatorilor locali de produse agro-alimentare (produsinbihor.ro – platforma CJ – momentan are sub 80 producători înregistrați). Cultivarea identității locale prin promovarea producătorilor și încurajarea spre consumul local.
.Crearea unei asocieri din care să facă parte CJ Bihor, Universitatea Oradea, UAT-uri alături de mici fermieri din județ ( PFA, II, SRL). În cadrul acesteia se vor finanța și atrage fonduri pentru proiecte de cercetare și creșterea competitivității economice a micilor fermieri. Exemplu: realizarea unor unități mobile de procesare în care elevii și studenții vor face practică, experimentând și procesând pentru micii fermieri produse agroalimentare în condiții de igienă și siguranță alimentară.
Una din cele mai mari probleme ale producătorilor locali este vânzarea producției realizate. Cca 70% din produsele alimentare se vând prin marile rețelele de retail (niciuna românească).
Asigurarea accesului la piețe de desfacere a produselor bihorene:
.Facilitarea stabilirii de parteneriate între categoriile amintite mai sus, în vederea dezvoltării turismului gastronomic bihorean.
.Incubatoare de producție și servicii – parcurile industriale la un alt nivel cu spații de producție de cca 150 – 350 mp ce ar veni în ajutorul micilor întreprinzători din județ la început de drum (astfel se vor crea locuri de muncă, vor fi stimulați tinerii cu idei de afaceri).
.Organizarea de târguri, lunar și piețe volante, săptămânal, exclusiv pentru producătorii locali autorizați. Acestea se vor organiza de către CJ asigurând infrastuctura necesară desfășurării acestor activități și cu participarea gratuită a expozanților.
Practic trebuie închis cercul: Identificare . Autorizare . Producție . Colaborare în cerere și ofertă . Promovare . Comercializare . Client final.
Care este legătura dvs cu politica și de ce aţi ales USR-PLUS ?
Pentru că de 30 de ani vedem o clasă politică închistată în aceleași cutume, fără o viziune de viitor cu multe promisiuni în campaniile electorale, iar la final de mandate cu prea puține realizări. Am ales USR (din alianța USR-PLUS) pentru că este un partid nou, cu oameni noi în politică, oameni care au realizări profesionale în mediul privat, oameni care nu sunt captivi sistemului și au o viziune deschisă spre viitor, spre dezvoltare.
De ce doriți să conduceți județul Bihor?
Expertiza pe care consider că am dobândit-o în a identifica probleme, a găsi soluţiile potrivite şi a le implementa cu succes ar fi, fără îndoială, benefică pentru multe categorii profesionale bihorene şi nu numai. De aceea am şi decis să o pun la dispoziţia tuturor; acest lucru ar fi cel mai uşor de făcut dintr-o poziţie publică, respectiv din cadrul Consiliului Judeţean Bihor, pentru a cărui preşedinţie am intrat în luptă!
Refuz sa cred “că nu se mai poate face nimic” sau că “e bine și așa” . Eu am curaj să construiesc în jurul meu schimbarea în bine pe care și-o doresc cu toții și să mă implic inclusiv din punct de vedere politic în comunitatea din care fac parte pentru că, pur și simplu, îmi pasă.
Mă consider o persoană de succes, o profesionistă; sunt un om onest, o luptătoare curajoasă şi, nu-i aşa?, TOTUL PLEACĂ DE LA OAMENI!
ADVERTORIAL
