Guvernul a aprobat în şedinţa de joi proiectul de lege privind zonele metropolitane, prin care se propune funcţionarea acestor structuri ca asociaţii de dezvoltare intercomunitară în jurul Capitalei, a municipiilor reşedinţă de judeţ sau a altor municipii, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. El a precizat că, din statisticile ultimilor ani, reiese că în foarte multe situaţii zona periurbană a marilor oraşe este într-o dezvoltare chiar mai accelerată faţă de centrul zonei respective.
Conform actului normativ, se defineşte zona metropolitană din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan ca fiind teritoriul din jurul municipiilor, în cadrul căruia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare. Teritoriul metropolitan se delimitează:
- pentru municipiul Bucureşti – cel puţin teritoriul administrativ al judeţului Ilfov;
- pentru municipiile reşedinţă de judeţ – cel mult primele două coroane urbane;
- pentru municipii, altele decât cele reşedinţă de judeţ – cel mult prima coroană urbană.
„Foarte important, sunt nişte limite prevăzute în actul normativ, astfel încât în această zonă metropolitană (…) şi UAT-urile mai mici să îşi găsească interesul, dacă vreţi, de dezvoltare a infrastructurii. Drept urmare, sumele acestea virate zonelor metropolitane se vor folosi – minimum 30% pentru investiţii în UAT-urile din zona periurbană, adică alăturate nucleului municipiului reşedinţă de judeţ sau al altui municipiu şi maximum 70% pentru investiţiile din nucleu, astfel asigurând şi dezvoltarea infrastructurii şi în zona adiacentă”, a mai declarat Cseke Attila.
De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale regionale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, către zona metropolitană constituită.
