Dacian Palladi: Probleme identificate şi soluțiile propuse, în contextul pandemiei Covid 19, la Oradea

Trebuie să ne străduim a manageria înțelept și priceput cele presupuse de excepționala situație medicală în care ne aflăm. Trebuie să observăm constant ceea ce funcționează și ceea ce trebuie corectat și îmbunătățit. Orgoliile și interesele meschine, nu trebuie să împiedice administrarea și livrarea celui mai bun serviciu medical posibil. Și este bine a nu uita, că toată înțelepciunea și priceperea este la Dumnezeu.

Mai jos, câteva probleme concrete identificate și câteva soluții propuse.

1. Se cer documente și formulare stufoase, cu informații care se repetă.

Problemă:

Pacientul se internează în spital și înafară de foaia de observație clinică (documentul medico-legal primordial și care conține toate informațiile) trebuie completată Fișa de supraveghere a cazului confirmat cu Covid 19. Aceasta conține 3 pagini, sunt cerute informații despre pacient ( aflate pe prima pagină a foii de observație), informații clinice, toate aflându-se de asemenea în foaie, informații legate de evoluția pacientului, aflate in foaie, istoricul pacientului, de asemenea înregistrat in foaie, ancheta epidemiologica, inclusiv ocupația, regiunea unde a călătorit, mijloace de transport, care încarcă personalul medical cu o activitate pentru care nu e normat si pregătit. In fișa menționată se cere clasificarea cazului ca suspect, confirmat, probabil, infirmat, când este clar ca bolnavul este bolnav de covid confirmat. Se cere de asemenea număr de contacti identificați, cei mai multi pacienți neavând habar de la cine, și de unde au luat boala.

Propunere:

Ancheta epidemiologică să nu fie făcută medicul curant, să fie făcută doar de epidemiologi DSP. (Oricum personalul de la DSP o face deja). Acele persoane cu care a intrat in contact cel infectat, să li se facă test, (să meargă o echipă acasă la ei) nu să fie izolate. Ele probabil au loc de muncă, au copii, să nu li se întrerupă viața).

Problemă:

Dacă pacientul nu dorește să rămână în spital până în 48 de ore, există alte două documente, Formular refuz de izolare (trebuie completat de medic), declarație pacient refuz izolare in spital (completat de pacient). Fiecare din aceste documente trebuie semnat de pacient (asta înseamnă că cineva îmbrăcat cu costum intră în zona roșie, scoate documentul contaminat de pe secție, îl pune la dezinfecție ultraviolete, după care îl duce în zona administrativă. Se scanează documentul pentru DSP (scanere și imprimante defecte, cel puțin 50%) se așteaptă 2 ore confirmarea DSP.
În condiții normale, pentru orice boală, dacă pacientul refuză internarea sau tratamentul, se specifică aceste lucruri de către medicul curant in secțiunea evoluție. Rezolvarea urmează in propunere.

Propunere:

Să existe o adresă de e-mail a DSP la care medicul curant să trimită simplu informarea,
Pacientul Nume, Prenume, CNP, având starea…. asimptomatic/forma ușoară, medie, a refuzat internarea. Pentru tratamentul la domiciliu pacientul a primit următoarele medicamente si următoarea schema de tratament. Parafa si semnătura medicului.
Adresa de email ar putea fi: pacientitratatiacasa@dspbihor.gov.ro
Din 10 in 10 zile să meargă personal medical la el acasă și să ii recolteze secreții nazo-faringiale până când rezultatul va fi negativ.

2. Cu privire la retestare și externare

Problemă: De la momentul diagnosticării infecției până la momentul efectuării primului test de control trebuie să treacă 8 zile. Presupunând că pacientul este negativ în a 8-a zi, ar trebui să fie externat. Dacă e externat în a 8-a zi, trebui completat din nou formular de refuz de izolare pentru că pacientul nu stă până în ziua a 10-a. De ce nu se testează în ziua 10-a sau de ce nu e lăsat să plece acasă în ziua a 8-a?

În fine, pacientul care stă 10 zile si e negativ, primește biletul de externare, care este documentul ce conține atât analizele de laborator, tratamentul urmat cât și recomandările la externare. Acesta este și ar trebui să rămână documentul esențial.

Propunere: Să se prevadă că această noua testare să se facă în 8-10 zile și dacă rezultatul este negativ, în aceeași zi, să i se facă Biletul de ieșire și să se trimită informare la DSP, la o alta adresa de e-mail, cu pacienții care au fost externași după ”n” zile de spitalizare. În e-mail să se scrie simplu – Pacientul Nume, Prenume, CNP, datorita negativării, este externat in data de……….. ; Medic ……
Adresa de e-mail ar putea fi: pacientinegativati@dspbihor.gov.ro

Ca urmare a acestor documente stufoase, externarea unui pacient durează mai multe ore, motiv pentru care ambulanțele nu se pot sincroniza (depinzi de momentul in care DSP trimite acceptul, scanarea documentului, intrarea si îmbrăcarea pentru obținerea semnăturii pacientului în zona roșie). Datorită numărului mare de pacienți se întâmplă ca ambulanța să nu poată prelua un pacient decât peste mai multe ore sau chiar a doua zi.

3. Cu privire la competențe

Problemă: Infecția cu virusul SarsCov 2 este o boală de competența medicilor infecționiști. Întrucât virusul se cantonează la nivelul plămânilor, devine o boală și de competența medicilor pneumoftiziologi. Actualmente pacienții internați în spital sunt tratați și de medici interniști, cardiologi, chirurgi, nefrologi, gastro-enterologi, care in mod evident nu au competența tratării și urmăririi acestei boli. Se cere acestor specialități să-și asume recomandări de izolare a pacienților, recomandări pentru care nu sunt acoperiți de nici o competență.

Propunere: Să fie angajați mai multi medici infecționiști și pneumoftiziologi. (si asistente, infirmiere, etc)

4. Alte propuneri: Este bine că fiecărui pacient depistat pozitiv i se face un CT de torace care permite încadrarea pacientului ca asimptomatic, formă ușoară, medie sau severă. Pacienții asimptomatici sau cu forme ușoare ar putea primi medicație la domiciliu, în felul acesta degrevându-se 60-70% din volumul de muncă actual din sistemul sanitar.

Problema uriașă rămâne însă faptul că peste 90% din populația României este privată pe o perioadă indefinită de servicii medicale elementare, întregul sistemul medical fiind blocat cu tratarea pacienților mai mult sau mai puțin simptomatici, Covid 19.

Soluția adevărată pe termen lung ar fi construirea, realizarea unor spitale dedicate pacienților Covid cu personal de specialitate, instruit corespunzător și degrevarea tuturor spitalelor având specialități non-infecțioase, non-respiratorii, pentru ceilalți pacienți acuți și cronici.

În tratamentul celor infectați cu Covid 19, se folosesc consistent (și) următoarele medicamente:

  1. Kaletra – un medicament utilizat în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, în tratamentul adulților, a
    adolescenților și a copiilor cu vârsta de minim 14 zile, infectați cu virusul imunodeficienței umane (HIV-1)
  2. Norvir – un medicament utilizat în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, pentru tratamentul pacienților
    infectați cu HIV-1, mai ales în anumite faze de progresie a bolii (adulți și copii cu vârsta de 2 ani și peste)
  3. Darunavir – este un alt medicament antiretroviral utilizat în tratamentul infecției cu virusul imunodeficienței umane (HIV), de regulă în asociere cu alte antiretrovirale, și aparținând unui grup de medicamente numite inhibitori de protează.
  4. Clexane – este un medicament utilizat pentru a preveni formarea si dezvoltarea cheagurilor de sânge la nivelul vaselor de sânge, în special la nivelul venelor.
  5. Plaquenil – este un medicament utilizat in tratarea afecțiunilor reumatice și dermatologice de tipul lupus eritematos sistemic, lupus eritematos discoid, artrita reumatoidă, artrita cronică juvenilă, afecțiuni dermatologice produse sau agravate de lumina solară. De asemenea este utilizat în tratamentul malariei.
  6. Dexametazonă – este un medicament cu proprietăți antiinflamatorii, analgezice, antialergice și de deprimare a sistemului imunitar. Aplicațiile sale sunt variate, începând de la boli reumatice și autoimune, continuând cu afecțiuni ale tractului respirator și ale pielii, precum și diverse afecțiuni ale sângelui.

”Semnalizări” în realitatea orașului de pe Criș, în contextul pandemiei Covid 19 (13 august 2020):

  • stocul de Dexametazonă pare-se că s-a epuizat, sau ”gâfâie” din greu, deși o fiolă costă sub 10 lei;
  • unele importante analize de laborator, nu se efectuează, sau se efectuează cu intermitențe, din lipsa reactivilor specifici sau/și a altor motive. Este vorba în mod special de D-dimeri – un marker al stării de hipercoagulabilitate și al fibrinolizei endogene, și este vorba de Procalcitonină – o analiză foarte importantă și utilă în detectarea precoce a infecțiilor bacteriene relevante clinic;
  • se pare că măștile cu nivel ridicat de protecție dedicate personalului medical, au devenit o ”rara avis”. Este vorba în mod special de măștile cu nivel de protecție FFP2 și FFP3;
  • de când lumea, în procesul de vindecare, esențiale sunt și condițiile de tratament și recuperare a bolnavului. Cum afară este cald și cum în saloane sunt doi, trei sau mai mulți pacienți, cum aerul condiționat nu există, sau nu poate fi folosit, cum geamurile nu au plase de țânțari, la toate simptomele specifice celor internați se adaugă astfel nefericit și lipsa de somn și temperaturile de nesuportat.

Sănătate tuturor.
Doamne ajută.

Dacian Palladi

COMPANIE DE TRANSPORT INTERNAȚIONAL MĂRFURI ȘI LOGISTICĂ din Parcul Industrial Borș
ANGAJEAZĂ ECONOMIST SENIOR
CONDIȚII
Absolvent studii superioare economice
Vechime minim 5 ani in domeniu, cuprinzând toate aspectele activității financiar-contabile
Cunoșterea temeinica a legislației financiar-contabile in vigoare
Cunoștințe de operare MS Office (Word, Excel);
CV se trimite la adresa angajări@inovativlogistic.ro, pentru programare interviu

Alte știri