Plini de etuziasm și extrem de conștiincioși ecologiştii din cadrul Cercului de Protecția Mediului din Beiuş și-au expus lucrările făcute special pentru a marca Ziua Zonelor Umede.
Expoziția a reunit peste 30 de desene, colaje , tablouri, afișe și machete prin care elevii au arătat că zonele umede contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu cum ar fi: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, biodiversitatea și atenuarea schimbărilor climatice . ”O surpriză plăcută ne-a oferit Biro Arabela, elevă în clasa a XI-a, care a ales să devină voluntar în Cercul de Protecția Mediului, Cerc în care, în urmă cu opt ani, pășea destul de timidă dar extrem de curioasă. Azi, ea este un exemplu pentru cei mici și un factor motivațional penrtru ceai care dezvoltă proiecte educaționale.” Anca Mihociu, coordonat proiecte educaționale A.B.A Crișuri.
Reprezentanţii instituției au prezentat informații despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel, micii ecologişti au aflat că în România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, iar una dintre cele mai mari și mai importante fiind Delta Dunării.În Bazinul Hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii, unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în Defileul Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb
Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conţinea 14 zone protejate, iar în prezent, numărul acestora depășește 30. In urma studiilor efectuate pe teren, au fost identificate 7 specii prioritare şi 17 tipuri de habitate prioritare. Printre speciile prioritare din bazinul Crişuri amintim: ursul brun (ursus arctos), lupul (canis lupus), broasca de pământ brună (pelobates fuscus), fluturele ţestos (nymphalis vaualbum), fluturele omidei-urs (callimorpha quadripunctata), racul de ponoare (austropotamobius torrentium) şi clopoţelul (campanulla serrata) .
„Cercul de Protecția Mediului din Beiuș, parte a Palatului Copiilor Oradea, organizează zilnic, după orele de curs, întâlniri cu elevii din ciclul primar și gimnazial. Alături de instituțiile publice și de autoritățile locale dezvoltăm acțiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protecţia mediului.. Astfel, reușim să îi sprijinim pe cei care doresc să se implică în mod activ în protejarea mediului, iar A.B.A Crișuri rămâne unul dintre cei mai activi parteneri educaționali. a declarat Florica Gabor, profesor coordonator Cerc de Protecţia Mediului.
La final ecologisții au fost răsplătiți cu diplome, semne de carte, afișe de colorat, iar Cercul de Protecția Mediului din Beiuș a primit mai multe enciclopedii menite să faciliteze procesul educațional..
ZONELE UMEDE- istoric
Convenţia semnată la Ramsar, în Iran, în 1971 a stabilit data de 2 februarie ca Ziua Mondială a Zonelor Umede. Documentul se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural. Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. De asemenea, tot în convenţie este menţionat faptul că aceste zone umede constituie cele mai importante resurse naturale, ştiinţifice, economice şi recreative, a căror pierdere ar fi ireparabilă.
Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, si hidrologic. Convenţia stabileşte pentru statele părţi, în primul rând, cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor.
Prin Legea nr.5 din 25 ianuarie 1991, România aderă la Convenţie şi se angajează să respecte prevederile acesteia.
