După trei ani de muncă, sute de întâlniri cu profesori, elevi, părinţi, reprezentanţi ai ministerului de resort şi ai comunităţii academice, deputatul UDMR Bihor, Szabo Odon anunţă că cele 42 de modificări propuse de el la Legea Educaţiei Naţionale au trecut prin Parlament, aşteptând să fie promulgate de preşedinte.
Una din noile prevederi spune că, de acum înainte, elevii şi studenţii vor avea acces gratuit la toate manifestările culturale sau sportive organizate de instituţiile statului. Este vorba de spectacole, concerte, expoziţii, evenimente sportive, expoziţii muzeale etc.
Pornind de la faptul că „nu a existat un actor implicat în procesul de dezbatere care să nu se plângă de supraîncărcarea programului elevilor”, deputatul Szabo Odon a introdus, după 30 de ani, un nou principiu în Legea Educaţiei. Acesta spune că programa şcolară trebuie adaptată în aşa fel încât elevilor să le rămână timp şi pentru activităţi extraşcolare.
Constatând că nu sunt destule creşe, deputatul bihorean a propus ca grădiniţele să poate înscrie copii, cu vârste între doi şi trei ani, în „grupe pregătitoare”, beneficiind în acest scop de finanţare din partea statului.
O altă nouă prevedere din Legea Educaţiei spune că autorităţile publice locale pot acorda şi ele „cupoanele sociale”, în valoare de 50 de lei. Măsura, care îi vizează pe copiii din creşe şi grădiniţe, este menită să încurajeze instituţionalizarea celor mici începând cu o vârstă cât mai fragedă.
La propunerea Ministerului Educaţiei, considerându-se că cei mici trebuie să petreacă cât mai mult timp împreună cu părinţii lor, grădiniţele cu program săptămânal vor primi copii numai în cazuri excepţionale cum sunt cele în care părinţi ce lucrează noaptea, au avut loc decese sau există situaţii de boală în familie.
Pentru a veni în ajutorul familiilor defavorizate din punct de vedere social, o nouă prevedere din Legea Educaţiei spune că autorităţile publice locale vor putea să stabilieasă şi criterii proprii pentru înscrierea copiilor la creşe şi grădiniţe. „De exemplu, o mamă care îşi creşte singură copiii trebuie să aibă prioritate în cazul în care doreşte să obţină un loc la creşă sau grădiniţă”, a explicat parlamentarul bihorean.
Conform legii, până în anul 2030, toate şcolile din România vor trebui să asigure o masă elevilor lor, în cadrul programului „Masă caldă după şcoală”. O nouă prevedere legală spune că şcolile care pot asigura încă de pe acum condiţiile necesare pentru servirea mesei se pot înscrie în acest program, începând din anul şcolar următor, chiar dacă nu au fost cuprinse în programul pilot ce priveşte asigurarea mesei calde la şcoală. În plus, autorităţile publice locale au posibilitatea să adauge şi ele o anunită sumă, pe lângă cei 7 lei alocaţi de stat, pentru această masă caldă.
O altă modificare a Legii Educaţiei spune că naveta elevilor va fi gratuită, indiferent dacă este vorba de călătorii în sau în afara localităţii şi cu orice mijloace de transport în comun se desfăşoară acestea.
Şcolile profesionale, cele de meserii, cele cuprinse în programul de învăţământ dual sau vocaţional vor avea posibilitatea să organizeze grupe de studiu mai mici şi mai felxibile, care să se muleze mai bine pe cererea pieţei. „De exemplu, dacă până acum într-o clasă se puteau organiza doar două grupe, să zicem 15 dulgheri şi 15 zidari, de acum înainte vor putea fi organizate patru asemenea grupe, cu minim opt elevi”, a detaliat preşedintele executiv al UDMR Bihor.
De asemenea, se va reduce efectivul claselor de elevi. Media urmând să fie de 22 de copii, cu un minm de 10 şi maxim 26 de elevi în ciclul gimnazial, spre exemplu.
A fost redus şi numărul copiilor şi elevilor ce îi revin unui consilier şcolar, de la 800, la 500 şi, respectiv, 300 de copii, în cazul celor de la grădiniţă.
Bonele vor avea, de acum înainte, conform legii, statut de personal didactic auxiliar.
Absolvenţii, proveniţi din rândul minorităţilor naţionale, vor putea din nou să susţină probele de admitere la orice nivel de învăţământ în limba în care au studiat. Şi, în plus, pentru a îi încuraja pe elevi aparţinând minorităţior să înveţe limba română, şcolile cu predare în alte limbi au să beneficieze de finanţări suplimentare, dacă elevii lor vor obţine rezultate deosebite în acest domeniu.
