Echinocțiul de primăvară 2018. Tradiții și superstiții la români

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice, conform agerpres.ro.

Evenimentul marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, linia imaginara de deasupra ecuatorului Pământului, de la sud la nord. Anul acesta, în România fenomenul va avea loc pe data de 20 martie, la ora 18:15.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În aceasta zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primavară spun că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat, scrie huff.ro.

Distribuie informația
Alte știri