„Arta culegătorilor de stele”, a fost titlul unuia dintre articolele apărute, sub semnătura cunoscutului critic de artă Ramona Novicov, după una dintre ediţiile Festivalului Naţional de Artă Naivă de la Oradea, probabil cea mai importantă manifestare de gen dedicată artei naive. De ce oare „arta culegătorilor de stele” ? Întrebarea ar fi fost retorică dacă n-ar fi fost vorba despre arta naivă, ci de figuri legendare ale modernismului, cubismului sau abstractului, ale căror mituri existenţiale le cresc permanent cota, atrăgînd mii de vizitatori seduşi mai degrabă de „povestea” zărită în imagini decît de culoarea sau de tuşa din care a luat naştere legenda. Cu toate acestea, expoziţia din cadrul festivalului orădean atrage anual mii de vizitatori. Fiind vorba de artă naivă, gen plastic care n-a produs în timp nici o melodramă, faptul că audienţa expoziţiei depăşeşte aşteptările organizatorilor apare nu doar ca o bizarerie, ci chiar ca o reală provocare pentru orice actor sau spectator al jocurilor contemporane de putere culturală.
Ediţia a V-a a Festivalului Naţional de Artă Naivă a fost minuţios pregătită, fiind o ediţie jubiliară. A fost nevoie de alt timp de pregătire, altă dimensiune de echipă şi un alt buget, deoarece semnalul că Oradea are nevoie de acte culturale originale, unice şi de prestigiu există. La ediţiile următoare organizatorii vor chiar să dezvolte un program care să scoată la lumină nume uitate ale artei naive, să creeze noi punţi cu instituţiile locale, naţionale şi internaţionale, sau să le consolideze pe cele existente deja, să lanseze o galerie, precum şi alte idei ce vor duce la dezvoltarea artei naive contemporane româneşti. „Am urmărit îndeaproape ce s-a întîmplat la deschiderea primului muzeu privat de artă contemporană, în Bucureşti, anul acesta. Este vorba despre Muzeul de Artă Recentă (MARe), condus de cunoscutul critic de artă Erwin Kessler, şi e interesant de văzut ce rol îşi va asuma. Poate fi un semnal pozitiv şi pentru noi, pentru începerea demersurilor privind înfiinţarea primului muzeu de artă naivă din România”, spune Mircea Stroe, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Naivi din România.
Întrucît operele de artă naivă românească sînt mult mai restrînse cantitativ decît arta academică, şi în plus majoritatea lor fac parte din colecţii private, acest proces de… distilare a genului va conduce, încet dar sigur, la adoptarea artei naive şi de către iubitorii şi colecţionarii de „artă mare”. Însă adevărata beneficiară a focalizării atenţiei publice asupra artei naive şi, sperăm, a începutului redistribuirii pieţei artistice, este politica culturală a comunităţii care a ales să găzduiască această manifestare unică în România.
Cei care au determinat buna reuşită a acestui festival sînt: Consiliul Judeţean Bihor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Ţării Crişurilor, Fundaţia Comunitară Oradea, Pusha Fashion, Tehnoprint, Perpetuum Cluj, Revista Familia, Transilvania Tour, dl. Ioan Degău, cunoscut mecena al culturii tradiţionale, Cinema Palace, Inspectoratul Şcolar Bihor şi Liceul de Arte Oradea.
Succesul Festivalului Naţional de Artă Naivă de la Oradea este însă doar partea vizibilă a unui iceberg compus din multiple, infinitezimale relaţii amicale, sociale, culturale şi interpersonale care au făcut posibilă aşezarea artei naive contemporane româneşti sub reflectoarele culturii de masă. Este un festival despre colaborarea actorilor instituţionali, dar şi despre legăturile invizibile care leagă arta de oraş, de comunitate, de dezvoltarea comunităţii. Acesta este adevărata realizare a festivalului, dincolo de organizarea scrupuloasă, faptul că arta naivă este popularizată la justa valoare, iar publicul de artă, vizibil dezangajat în ultimii ani, revine în sălile expoziţionale atras de exploziile de culoare, zîmbete şi veselie degajate de arta naivă contemporană. Căci acest gen de artă pare să oficieze un ritual galant ce-i este împărtăşit vizitatorului în doze mari de bună dispoziţie, joi 18 octombrie ora 17:30, la Muzeul Tarii Crisurilor.
