În perioada 23 – 25 septembrie 2022, aducem filmele din selecția ediției a 15-a a festivalului de film documentar și drepturile omului One World România pe ecranele din Oradea.
Ne întâlnim la Fix Makerspace, Palatul Episcopal Romano-Catolic, Strada Șirul Canonicilor 2, intrarea Decebal. Urmărim și vorbim despre filmele care acoperă tema principală a ediției a 15-a a festivalului – interacțiunea dintre om și mediu, fie el natural sau construit – dar și temele consacrate ale festivalului – migrația, diversitatea, toleranța, justiția și modalitățile în care aceasta ne poate ajuta în reglementarea unui sistem economic sustenabil.
Accesul la proiecții este gratuit.
The Earth is Blue as an Orange (2020, Ucraina, Lituania) – proiecție urmată de o discuție online cu regizoarea din Ucraina, moderată de Răzvan Marchiș (MA hub și Kinedok Oradea)
Regia Iryna Tsilyk
Un cineast contemporan nu are cum să-și îndrepte camera asupra unei scene de război fără să conștientizeze că imaginile produse vor fi înghițite de un flux de imagini aproape identice, ce documentează violențe și distrugeri care sunt comise concomitent în alte părți ale lumii. Iryna Tsilyk, regizoarea filmului „Pământul e albastru ca o portocală”, rezolvă această dificultate concentrându-se asupra intrării la facultatea de film a unei tinere ucrainence – un eveniment major în viața ei și a familiei sale, dar care devine neînsemnat când este replasat în contextul mai larg al existenței lor, anume faptul că trăiesc în Donbasul răscolit de război. Această aparentă contradicție între micro și macro se revelează a fi de fapt o concordanță, cele două sfere contaminându-se reciproc: războiul crește fără îndoială miza examenului de admitere, căci este o modalitate de a părăsi cotidianul incert, punctat de vești alarmante și de atacuri nocturne; iar pasiunea pentru cinema a protagonistei și hotărârea ei, odată admisă la facultate, de a face un film despre situația celor rămași acasă este o ocazie pentru retrăirea, când în tonalitate comică, când cu lacrimi în ochi și în glas, a traumelor cauzate de conflict. Spre deosebire de cineasta debutantă, care reînscenează evenimente care au o legătură directă cu războiul, camera care o observă la rândul ei se oprește asupra detaliilor insolite, nesemnificative, din marginea sau din interstițiile filmării, demonstrând că ceea ce se află în afara cadrului imaginilor de război vorbește de fapt cel mai elocvent despre acesta. (Liri Alienor Chapelan)
