Hai să dăm mână cu mână. Orădenii sunt invitați la manifestările oficiale dedicate Micii Uniri

Vineri, 24 ianuarie 2020, începând cu ora 10:00 Instituția Prefectului îi invită pe bihoreni să participe la ceremonia militară organizată pentru serbarea Zilei Unirii Principatelor Române. Evenimentul va avea loc în Piaţa Unirii, lângă Statuia Regelui Ferdinand I din Piaţa Unirii.

Sărbătorirea unor evenimente importante din trecut reprezintă respectul pentru istoria şi identitatea naţională. Este de datoria noastră, ca naţiune, să ne amintim aceste fapte determinante pentru poporul român. Un astfel de moment însemnat a avut loc în data de 24 ianuarie 1859 când a avut loc Unirea celor două Principate Române, Moldova şi Ţara Românească, se arată în comunicatul oficial transmis cu această ocazie.

Pentru evocarea acestui punct de reper în istoria românilor, evenimentul de vineri va cuprinde următoarele momente:

– 10:00-10:02 Întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului şi salutul drapelului de luptă;
– 10:02-10:05 Intonarea Imnului naţional al României de către Popa Bianca Diana, elevă la Liceul de Arte Oradea, secţia Canto popular;
– 10:05-10:20 Te Deum oficiat de preoţii din structurile Sistemului Naţional de Securitate din cadrul Garnizoanei Oradea;
– 10:20-10:30 Alocuţiuni privind însemnătatea evenimentului, rostite de:
* Prefectul judeţului Bihor Dumitru Ţiplea
* Prof. univ. dr. în istorie Gabriel Moisa
– 10:30-10:40 Scurt moment artistic susţinut de Corul General Traian Moşoiu;
– 10:40-11:05 Festivitatea depunerii de coroane, jerbe şi buchete de flori la Statuia Regelui Ferdinand I din Piaţa Unirii;
– 11:05-11:10 Defilarea detaşamentului de onoare şi onorul muzicii militare;
– 11:10-11:20 „Hora Unirii” cu Ansamblul Folcloric Bihorul, împreună cu participanţii la ceremonie.

Data de 24 ianuarie 1859 reprezintă o primă etapă vitală a procesului de formare a statului naţional unitar român, iar noi trebuie să fim conştienţi de acest lucru. Importanţa domniei lui Alexandru Ioan Cuza este de necontestat. Politica de natură liberal-naţională a urmărit interesul românilor şi îmbunătăţirea nivelului de trai al majorităţii, chiar dacă aceasta i-a atras antipatia boierilor şi, în final, abdicarea forţată.

Alexandru Ioan Cuza a pus în aplicare agenda politică liberală, fiind susţinut de Mihail Kogălniceanu. Agenda cuprindea reforme modernizatoare precum: un nou cod civil şi penal inspirat din cel francez şi belgian, înfiinţarea Armatei Naţionale Române, modernizarea educaţiei, reformă agrară, schimbarea alfabetului chirilic cu cel latin, secularizarea averilor mănăstireşti şi reforma fiscală, etc. La sfârşitul domniei lui Cuza, statul modern român era, în esenţă, edificat. Reformele promovate de el sunt considerate bazele Statului Român modern.

Alte știri