Înălţarea Domnului. Tradiții și obiceiuri

În fiecare an, la 40 zile după Paște, creștinii sărbătoresc o zi importantă, și anume Înălțarea Domnului. Anul acesta, cade, joi, 25 mai

Înălțarea Domnului, după cum ii spune chiar numele, semnifică ridicarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. Din acest loc, aflat în mijlocul Apostolilor săi, Le-a vorbit acestora despre cea de-a doua pogorâre a Sa pe pământ.

Sărbătoarea mai poartă denumirea și de Ispas, care ar fi fost personajul mitic ce a asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la Cer. De la Paști până la Ispas, oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” și se răspunde cu „Adevarat c-a înviat!”, iar de astăzi si pană la Rusalii, se salută cu „Hristos s-a înaltat!” și se răspunde cu „Adevarat ca s-a inăltat!”.

În această zi, creștinii merg la biserică și se roagă pentru sănătatea lor și a familiei, dar și pentru a fi feriți de rele și pentru a avea noroc tot restul anului.

În tradiţia populară, în ziua praznicului este de bun augur ca ferestrele casei să fie împodobite de gospodine cu frunze de leuştean, o plantă care și-a căpătat renumele de protector împotriva pagubei şi a bolilor pe parcursul anului.

În unele părţi ale ţării, oamenii duc la biserică frunze de nuc, care simbolizează frunzele pe care Iisus le-ar fi purtat în momentul Înălţării. Aceste frunze sfinţie la biserică de Înălţarea Domnului se păstrează în casele oamenilor, precum salcia de la Florii. Cu prilejul sărbătorii Înălţării Domnului, sătenii păstrează tradiţia prin care se ocupă de semănături până la Înălţarea Domnului pentru a avea recoltă bogată.

Clopotele bisericilor ortodoxe de pe între teritoriul Patriarhiei Române vor fi trase joi, 25 mai, în semn de veșnică pomenire, de prețuire și recunoştinţă pentru eroii care s-au jertfit pentru popor, credinţă şi ţară.

Distribuie informația
Alte știri