Azi este Ziua Națională a României. Sărbătorim 104 ani de la momentul 1 decembrie 1918. Atunci s-a decis în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate.
Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.
Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.
1 decembrie nu a marcat mereu Ziua Națională, ci fost promulgată în 1990 de fostul președinte Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august al aceluiași an. În trecut, între 1866 și 1947, românii sărbătoreau Ziua Națională pe 10 Mai, dată la care Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen și-a depus în anul 1866 jurământul în față adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Tot pe 10 mai a fost proclamată și independența României din 1877.
