Mozart. Wolfgang Amadeus Mozart. Geniul îngerului înlăcrimat al istoriei muzicii va răsuna joi seara pe scena filarmonicii orădene. Alături de orchestra orădeană vor evolua doi soliști de vârste apropiate compozitorului la momentul conceperii lucrărilor din program: Uvertura la opera Cosi fan tutte, Concertul pentru pian și orchestră nr. 24 în do minor, KV 491, Adagio și fugă în do minor, KV 546 și Simfonia nr. 41 în Do major, KV 551 „Jupiter”. Compozitor, dirijor (Cristian Spătaru) și solist (Mihai Diaconescu) sunt în jur de 30 de ani, toți tineri, la început de viață. Cu excepția lui Wolfgang Amadeus Mozart, care față de tatăl său Leopold, nu a avut șansa să se bucure de o viață mai lungă. Înainte de a împlini 36 de ani a spus Adio vieții.
Cele patru lucrări din program surprind genialitatea și personalitatea compozitorului ajuns la maturitate. Bun de glume și poante (pasionat de biliard și de petreceri), melancolic și optimist în același timp, luptător. Uvertura la Cosi fan tutte este spumoasă, dezvăluind latura jucăușă a compozitorului rămas într-un fel copil. Concertul pentru pian în do minor, unul din cele două scrise într-o gamă minoră din cele 25 de concerte pentru pian, dezvăluie o altă latură a personalității sale: măcinat de întrebări și îndoieli, folosind ca transport muzical al emoțiilor și frământărilor sale formele clasice stabilite de Johann Christian Bach și Joseph Haydn. În Adagio și fuga în do minor, una dintre ultimele lucrări scrise înainte de moarte, se întoarce la forma de fugă dusă la perfecțiune matematică de Johann Sebastian Bach.
Concertul se încheie cu ultima sa simfonie, celebra Jupiter, considerată de Beethoven cea mai frumoasă. Lucrarea este o apoteoză a optimismului și strălucirii.
Pianistul Mihai Diaconescu (32 de ani) este unul dintre cei mai apreciați pianiști români ai generației născute după 1990. S-a perfecționat sub îndrumarea lui Csiki Boldizsar la Academia de muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, la Academia Jean Sibelius din Helsinki, iar apoi prin participarea la cursuri de măiestrie susținute de maeștri ai pianului în țară și în străinătate. De la 13 ani concertează pe scenele europene sub bagheta celor mai reputați dirijori ai momentului. Concertul mozartian îi oferă posibilitatea să își evidențieze virtuozitatea artistică (Mozart, un pianist excepțional, a scris concertul pentru el însuși), dar și profunzimea emoțională și abilitatea de a crea cu ajutorul tastelor un univers emoțional și spiritual care să ofere publicului o ancoră în haosul cotidian.
Tânărul dirijor Cristian Spătaru (doar 30 de ani) este deja un nume cunoscut pe scenele europene. El revine la Oradea și va avea din nou ocazia să dea o direcție și o altă viziune orchestrei, care a interpretat uvertura și simfonia mozartiană de nenumărate ori, cu nenumărați dirijori. De data aceasta va trebuie să le imprime propria amprentă.
Mozart dă totdeauna la aproape toată lumea bine, iar când e interpretat cum trebuie și de cine trebuie e un magnet pentru public, meloman sau nemeloman. Cei doi oaspeți au ocazia să ne convingă de propria versiune a înțelegerii și interpretării geniului salzburghez.
Daniela Stoica
