Muzica este probabil cea mai subtilă dintre arte, iar unele lucrări au asupra ascultătorilor efecte magice, de la liniștire și reculegere sufletească până la înflăcărare emoțională și spirituală. Poate și din cauza asta muzica a fost atât de des abuzată de regimuri politice, mai ales în ultimul secol.
O parte din magia muzicii ne va fi dezvăluită (sau ne va prinde și mai tare în mrejele ei), joi, 29 Februarie, de la ora 19, în sala Enescu-Bartok a Filarmonicii Oradea. Orchestra orădeană sub bagheta dirijorului Janko Zsolt și pianistul Andreas Iliuță vor intepreta Suitele din opera Carmen de Georges Bizet, Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră în Fa major, opus 102, de Dmitri Șostakovici și Simfonia a VI-a în Fa Major, opus 68 de Ludvig van Beethoven, un adevărat festin muzical. Lucrări din epoci, țări și stiluri diferite, din creația unor compozitori diferiți temperamental, dar care ne ating și azi sufletul. Fiecare dintre ele are atâtea teme melodice care ne vor urmări zile la rând și ne vor încălzi sau îmbărbăta sufletele.
Carmen este astăzi cea mai celebră lucrare din creația lui Georges Bizet (1838 – 1875). Trei luni după eșecul operei în seara premierei, Bizet era deja mort. Avea doar 36 de ani. Opera în sine a provocat un scandal similar cu La Traviata lui Verdi, câțiva ani mai devreme. El abordează o temă incomodă, un mediu social ignorat de intelectuali, clasa mijlocie și nobilime, iar multe melodii au fost la început considerate vulgare. Și totuși Carmen este alături de Flautul fermecat al lui Mozart cea mai jucată opera din istoria muzicii. Habanera lui Carmen sau Aria Toreadorului sunt cunoscute și fredonate de oameni care nu au asistat în viața lor la un spectacol de operă. Opera se bazează pe romanul scandalos al lui Prosper Merimee despre țiganca Carmen care îl cucerește pe caporalul Don Jose. Subiectul (dragoste fluctuantă, gelozie, ruperea unei logodne, neglijarea datoriei de fiu față de mama, crimă) a fost scandalos, mediul în care se petrece acțiunea (o fabrică de țigări, apoi în munți cu o bandă de tîlhari) a fost scandalos, muzica a fost scandaloasă și foarte dificilă din punct de vedere tehnic pentru orchestră. Opera este compusă în tradiția grande opera franceză, cu numere de cor și balet. Cele mai frumoase melodii au fost transformate în două suite de prietenul compozitorului Ernest Guiraud. O parte dintre aceste bijuterii ne vor fi oferite joi seara.
Concertul nr. 2 pentru pian și orchestra în Fa Major, opus 102 de Dmitri Șostakovici (1906 – 1975) este una dintre cele mai senine lucrări din creația marelui compositor rus. Fiind un cadou pentru fiul său, pianistul Maxim Șostakovici, la împlinirea vârstei de 19 ani, lucrarea este mai ales senină, notele de umor sunt lipsite de sarcasmul mușcător specific muzicii lui Șostakovici, dificultățile tehnice sunt presărate cu măsură, deși Maxim era deja un pianist foarte bun. Concertul a trecut suprinzător de bine de cenzura sovietică. A fost compus la trei ani după moartea lui Stalin, când dictatura comunistă a trecut printr-o perioadă de dezgheț. Alături de Suita a II-a pentru orchestra de jazz și Simfonia a V-a se numără printre cele mai intepretate lucrări ale sale.
Simfonia a VI-a în FA major, opus 68 de Ludwig van Beethoven (1770 – 1827) încheia seara și ne va trimite acasă cu sentimente de mulțumire și bucurie, sentimente care sunt tot mai mult bombardate și alungate din viață de avalanșa de negativism din media și din jur. Este singura simfonie a genialului compozitor declarată de el însuși cu caracter programatic. Lucrarea poate fi ilustra o zi de drumeție din viața lui Beethoven, care a fost un mare iubitor al naturii, dar poate la fel de bine ilustra o viață, cu zile senine și furtuni, care se încheie într-o notă de mulțumire. Lucrarea s-a bucurat de succes încă de la premieră, deși nu era atât de revoluționară ca precedenta simfonie, celebra Simfonie a Destinului.
Tânărul pianist Andreas Iliuță este deja de mulți ani o prezență apreciată pe scena orădeană. El ne va prezenta Concertul nr. 2 de Șostakovici. Ca de fiecare data la concertele live, va fi surpriza publicului (și probabil și a lui însuși) ce anume va scoate la iveală din lucrarea rusă: virtuozitatea artistică, încărcătura emoțională din partea a doua, bucuria și ironia sau le va țin în echilibru.
Janko Zsolt este unul dintre cei doi dirijori permanenți ai orchestrei orădene. Deși este încă tânăr, experiența sa la pupitrul atâtor orchestra simfonice și de operă, din țară și străinătate și inteligența sa artistică sunt o promisiune pentru un concert care ne va înăla sufletele. Mai găsiți bilete la caseria filarmonicii și pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica
