Dispariția Doamnei Eugenia Junker (născută Pleşa) ne umple sufletul de lacrimi. Am pierdut o personalitate care și-a zidit viața la temelia Colegiului Național „Emanuil Gojdu”, intrând în memoria și legendele generațiilor pe care le-a format.
Am pierdut un om ales care ajunsese aproape un mit al generozității și dragostei cu care aduna în jurul ei elevi, colegi, prieteni.
Mai zile trecute ne spunea că în septembrie, când se împlineau 80 de ani de la pierderea mamei sale, era hotărâtă să facă parastas în amintirea celei care i-a dat viață. Destinul a hotărât insă altfel. Vor fi împreună la un parastas comun.
…În anii 30 învățătorul Pleșa și a luat cei trei copii (unul fiind Ghenuța) și s-a mutat din Basarabia în alt capăt de țară, ca și copacii care își iau rădăcinile în brațe și pornesc în pribegie. Vremea a trecut… Ghenuța era atât de mândră de familia ei, de cariera ei, dar mai ales de copiii și nepoții ei. Avea şi un nume predestinat: Eugenia, gena cea mai bună și cea mai rezistentă, copacul care se întoarce acum să își îngroape rădăcinile în pământul natal.
În fața marilor tragedii gândurile noastre devin mai profunde căpătând semnificații premonitorii. Urna Ghenuței va lua drumul Basarabiei, iar noi rămânem aici păstrându-i vie memoria.
Drum lin spre stele, iubita noastră Ghenuța! Dumnezeu să te odihnească în pace!
Prof. Marcela Bejan
