Memorialul ”Rezistenta si represiune in Bihor” apreciat de fostii detinuti politici din alte orase ale tarii

Memorialul ”Rezistență și represiune în Bihor” din Cetatea Oradea a avut oaspeți de seamă în frunte cu secretarul de Stat pentru Recunoșterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist, domnul Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

O delegație a foștilor deținuți politici din Făgăraș și Brașov, venind de la Sighet, au oprit și la Oradea pentru a vizita memorialul dedicat victimelor bihorene și nu numai din perioada comunistă. Prima oprire a fost la Cetate, acolo unde o secție a Muzeului a fost transformată într-un loc de comemorare a victimelor opresiunii comuniste. Expoziția ”Rezistență și represiune în Bihor”, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, a Consiliului Județean Bihor, a Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, a Asociației ”Cei 40 de Mucenici”, respectiv a arhitectei drd. Maria Tîlvescu, a fost o adevărată surpriză pentru oaspeți din Brașov și Făgăraș.

Cu toții s-au bucurat că au găsit la Oradea un loc care să îi cinstească pe colegii lor de suferință alături de care au petrecut, în anii comunismului, ani lungi și grei, plin de încercări. Curatorul expoziției, muzeograful dr. Cristina Liana Pușcaș a reușit să trezească în sufletele foștilor deținuți politici o emoție greu de stăpânit, amintindu-le prin expunerea făcută și prin referirile la elevii bihoreni, la preoții bihoreni, femeile din Bihor care au trecut prin calvarul Gulagului românesc, de propriile experiențe din închisorile comuniste.

”Ar fi trebuit să se fi lăcat câteva dintre lagărele morții să fie mărturie peste timp a acelor vremuri. Din păcate, toate au fost rase de pe pământ. Au rămas în picioare și pot fi vizitate lagărele naziste. Ar fi trebuit ca cea mai cumplită temniță din lume, Fortul 13 Jilava, să fi fost transformată imediat într-un loc de vizitare și nicidecum lăsată într-o continuă degradare. Este inadmisibil ca la București, în capitală, nici la 30 de ani de la căderea comunismului să nu existe un Muzeu al Crimelor Comunismului. O altă durere a noastră, deși în temniță și lagăre, Dumnezeu a fost în permanență alături de noi, astăzi trăim sub impresia că și până EL ne-a părăsit prin reprezentanții LUI pământeni. Nici la 60 de ani de la acele abominabile crime săvârșite împotriva a mai tot ce a avut acest popor mai moral și mai sfânt, Biserica Ortodoxă n-a găsit de cuviință să canonizeze doi-trei din zecile de mii de martiri ai temnițelor. Istoria religiilor cunoaște o serie de tâlhari care s-au întors la Dumnezeu și au devenit sfinți, de femei de moravuri ușoare care au devenit sfinte, iar unui martir al temnițelor comuniste care în tinerețea lui a făcut o anumită politică, fără a fi săvârșit o crimă, nu i se permite să se întoarcă la Dumnezeu, pe care nu l-a părăsit niciodată. Noi care am trecut pe lângă limitele dinte viață și moarte nu am fărmițat rezistența anticomunistă pe criterii politice, etnice sau religioase”, a declarat Octav Bjoza, la finalul vizitei de la Muzeul Cetății și Orașului Oradea. A promis că va reveni în Bihor, la începutul lunii septembrie, când în Băile Felix se va organiza Congresul Anual al AFDPR.

Distribuie informația

Sogema face angajări. Se caută muncitori calificați și necalificați pentru croit, călcat, cusut cu mașina și cusut manual. Informații suplimentare la numerele de telefon: 0359412081 și 0773964846

Alte știri