Mircea Stroe: Main event-ul artei naive din România

Arta naiva contemporană românească suscită un interes crescut în ultima perioadă, ca parte esenţială a artei naive europene şi universale. Este un gen de artă bogată, vie, în perpetuă schimbare, fără a fi haotică, ermetică sau inaccesibilă. Iar acest lucru poate fi observat cel mai bine la Festivalul Naţional de Artă Naivă de la Oradea, un eveniment-premieră dedicat artei naive contemporane româneşti: reuneşte circa 40 de artişti şi invitaţi speciali, public, colecţionari şi critici de artă, timp de o lună, în spaţiile expoziţionale ale sediului nou al Muzeului Ţării Crişurilor.

Acest eveniment coalizează o serie de elemente care îl fac unic în România: prezenţa în oraşul de pe Criş a artiştilor invitaţi, conferinţe şi simpozioane, lansări de carte, expoziţii şi un spectacol de teatru nescris. Conceptual, ceea ce reuşeşte Festivalul Naţional de Artă Naivă este să traseze direcţii şi conexiuni, să instaureze o ordine care îmbină cea mai mare parte a ceea ce alcătuieşte arta naivă contemporană românească, atît în ansamblu cît şi în detaliu.

Asociaţia Artiştilor Naivi din România, condusă de Mircea Stroe, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Muzeul Ţării Crişurilor, Consiliul Judeţean Bihor, Revista Familia, Fundaţia Comunitară Oradea, Tehnoprint, Pusha Fashion, Liceul de Arte Oradea, Lucas Impex, Primăria Oradea şi Asociaţia Cultura în Mişcare, a reuşit să creeze un main event dedicat artei naive contemporane româneşti şi să reunească instituţii, idei, practici diverse într-un cadru perceput drept dinamic şi coerent.

Interesul unor instituţii publice, partenere ale acestui eveniment, pentru arta naivă contemporană românească are un rol de legitimare şi consolidare a interesului publicului. Un public larg şi divers, care umple sălile de expoziţie în ziua vernisajului şi care, prin contaminare, suscită şi interesul altor actori.

Lucrurile s-au dezvoltat de la sine, fiind creat un concept care s-a pliat pe nişte nevoi care existau. Scena de artă naivă românească avea nevoie de un eveniment în care artiştii să se întâlnească, unde să aibă loc dialogul – artă cu artă, workshopuri, discuţii, seminarii. Festivalul Naţional de Artă Naivă a luat această formă pentru că toţi cei implicaţi au sesizat diverse trebuinţe şi au adăugat diferite componente. Un eveniment atât de mare, care aduce o bună selecţie de artişti (nu toţi artiştii relevanţi dar o relevantă selecţie de artişti), devine interesant şi pentru public, care este principalul beneficiar al acestei manifestări culturale originale.