Presiunea pusă de creșterea generalizată a prețurilor și de majorarea dobânzilor bancare a determinat băncile să accepte din ce în ce mai multe din cererile de negociere trimise de consumatori către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
De la începutul anului, 823 de consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală – soluție acceptată de ambele părți) ori au ajuns la o înțelegere directă cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Față de perioada similară din 2021, creștere este de 85% (n.n. în T3/2021, 445 de români s-au aflat într-una dintre aceste două situații). Beneficiile pe care le-au obținut consumatorii care au negociat cu băncile în această perioadă din an depășesc 1,5 mil. euro se arată într-un comunicat CSALB.
Potrivit sursei citate, o bihoreancă ar fi obținut remiterea unei datorii de 62.000 lei
Gabriela Cliveti, Bihor: Am luat un credit ipotecar în 2008 din care mai aveam de plătit 62.000 de lei, adică peste 12.500 de euro. Când am făcut cererea către CSALB am invocat salariul minim pe economie și faptul că o am în întreținere pe mama mea. Modalitatea de depunere a cererilor este simplă, iar în caz că nu te descurci, primești ajutor telefonic foarte prompt. La CSALB am apelat deoarece la bancă nu prea am găsit înțelegere și mă tot amânau cu un răspuns. Spre surprinderea mea, deși am cerut diminuarea soldului, am obținut remiterea totală a datoriei. Toată procedura a durat aproximativ o lună, de la depunerea cererii și până la primirea hotărârii. Cred că cel mai mare câștig pe care îl am datorită CSALB este liniștea pe care am câștigat-o din faptul că am scăpat de stresul ratelor.
ROBOR și IRCC, în cererile către CSALB
De la începutul anului 2022, 2.002 de consumatori s-au adresat CSALB, cu aproximativ 10% mai mulți decât în perioada similară din 2021 (T3/2021: 1.837 cereri). Trimiterea cererii (direct de pe www.csalb.ro) și negocierea prin intermediul unui conciliator sunt gratuite pentru consumatori. În 15 zile după trimiterea cererii, banca/IFN-ul răspund dacă intră în negociere sau refuză soluționarea amiabilă.
Ponderea cererilor adresate băncilor a crescut ușor, de la 62,7% în T3 2021, la 65,2% din total, în T3 2022. Pe de altă parte, ponderea cererilor adresate IFN-urilor a scăzut: de la 37,3% din total/2021, până la 34,8% din total/2022.
Evoluția organică a cererilor se datorează și lunilor marcate de creșterea generalizată a prețurilor (în special după declanșarea războiului de la granițele României), precum și de evoluția indicilor ROBOR și IRCC. Mulți consumatori întâmpină dificultăți reale de plată, iar aceste circumstanțe justificate necesită identificarea unor soluții de reechilibrare a obligațiilor contractuale.
Din păcate, 824 de cereri de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu au putut face obiectul negocierilor în cadrul CSALB (248 în raport cu băncile și 576 în raport cu IFN-urile), urmând să se rezolve direct între părți sau să fie clasate.
Cum au răspuns băncile și IFN-urile?
Anul acesta s-au înregistrat cel mai mic procent de cereri respinse și cel mai mare număr de înțelegeri directe.
• Astfel, cererile respinse fără un motiv justificat reprezintă 4,7% din totalul cererilor (față de 16,7% la finalul T3/2021). În urma solicitărilor făcute de CSALB către bănci, pentru unele cereri inițial refuzate băncile și-au reconsiderat opinia și le-au acceptat spre negociere.
• Numărul de dosare (cereri acceptate spre negociere) din acest an este cu 32% mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2021 (506 dosare în comparație cu 383 dosare).
• În 92% dintre negocierile purtate anul acesta în cadrul CSALB băncile și consumatorii s-au împăcat, adică au acceptat soluția propusă de conciliatorii CSALB.
• Soluționarea directă între comerciant și consumator (după sesizarea CSALB) s-a triplat față de anul anterior: de la 143 de cazuri în 2021, la 428 de înțelegeri directe în 2022 (dintre care 168 în raport cu băncile și 260 în raport cu IFN-urile).
