O posibilă soluție pentru teatrele din Oradea: PPMT propune ridicarea la rang de teatru naţional și preluarea lor de către Ministerul Culturii. Comunicat

CSOMORTÁNYI István, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (Erdélyi Magyar Néppárt ‒EMNP/PPMT) şi ZATYKÓ Gyula, consilier al primarului municipiului Oradea, au prezentat în cadrul conferinţei de presă ţinute referitor la veştile alarmante despre reorganizarea instituţiilor culturale orădene posibilităţile de soluţionare ale acestei probleme.

După cum se ştie, în ultimele zile au transpirat ştiri nu numai despre negocierile privind posibilele schimbări referitoare la Teatrul Regina Maria, ci şi la Teatrul Szigligeti şi contractele angajaţilor acestei instituţii.

CSOMORTÁNYI István, preşedintele PPMT, a precizat că independenţa instituţională a Teatrului Szigligeti trebuie păstrată în orice condiţii; aceasta nu poate constitui subiectul niciunei polemici. Deci dacă se pune problema realizării unor economii băneşti, trebuie găsită o soluţie, care să asigure condiţiile materiale ale funcţionării teatrelor. Cheltuielile de funcţionare anuale ale celor două teatre orădene, luate împreună, se ridică la aproximativ 5 milioane de euro. Această sumă este mai mare decât cea pe care Consiliul Judeţean Bihor o poate asigura anual cu titlu de subvenţii pentru dezvoltare celor 101 de consilii locale din subordinea sa, în total. Situaţia relatată durează de câţiva ani buni; dar cu toate acestea soluţia nu este reducerea subvenţiilor destinate culturii – a accentuat CSOMORTÁNYI.

Cert este că în privinţa instituţiilor culturale din România se constată o situaţie de-a dreptul paradoxală. În timp ce în cazul celor mai mari oraşe, susţinătoarea financiară a teatrelor este de obicei Statul Român, mai exact Ministerul Culturii; în cazul reşedinţelor de judeţ şi a municipiilor cu populaţie medie sau mică, susţinerea financiară a teatrelor cade în sarcina consiliului judeţean sau chiar a consiliului local respectiv. Deci aceste cheltuieli nu grevează acele localităţi, care de fapt ar dispune de resurse proprii mai mult decât suficiente pentru susţinerea instituţiilor culturale de pe raza lor, ci tocmai pe acelea pentru care realizarea unor venituri suficiente pentru întreţinerea unei clădiri de teatru combinată cu acoperirea cheltuielilor cu activitatea trupei/trupelor teatrale aferente este aproape imposibilă, nemaivorbind de faptul că şi încasările (proprii) ale trupei/trupelor teatrale sunt mai mult modeste având în vedere că spectacolele sunt urmărite de un public mai puţin numeros. De exemplu, în Transilvania, în afară de Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Opera Naţională Română din Cluj, Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, numai cele două secţii (cea română şi cea maghiară) ale Teatrului Naţional Târgu Mureş sunt subvenţionate din bugetul central – a arătat preşedintele PPMT.

Prin urmare, PPMT consideră că finanţarea sigură a teatrelor orădene poate fi soluţionată în viitor prin subvenţionarea nemijlocită a acestora din bugetul central; iar în acest scop, ambele teatre ar trebui preluate de către Ministerul Culturii concomitent cu ridicarea lor la rang de teatru naţional. Astfel, independenţa instituţională a ambelor teatre ar deveni în mod simultan indubitabilă, iar poverile financiare ale susţinerii acestora ar fi luate de pe umerii consiliului judeţean. Această propunere va fi trimisă şi Consiliului Judeţean Bihor – a spus CSOMORTÁNYI.

Pentru ca această propunere să devină realitate, este nevoie de o hotărâre de guvern şi ne aflăm în situaţia norocoasă în care reprezentanţii comunităţii naţionale maghiare fac parte din Guvernul României. Oradea este centrul cultural şi economic al unei întregi regiuni; în plus, considerând nivelul vieţii culturale româneşti şi maghiare transilvănene, teatrele orădene funcţionează bine şi se mândresc cu o tradiţie bogată. Mai mult, exemplul Clujului, care stă la baza propunerii, constituie o practică de succes de câteva decenii – a relevat preşedintele PPMT.

Punerea în practică a soluţiei prezentate necesită voinţă politică; iar în această privinţă făurirea consensului între cele două organizaţii politice care apără interesele comunităţii maghiare, precum şi cea a partidelor politice româneşti este realmente posibilă. Bineînţeles, este nevoie şi de susţinerea conducătorilor şi angajaţilor instituţiilor în cauză, respectiv trebuie demonstrat şi faptul că propunerea se bucură de sprijinul societăţii civile.

Un instrument potrivit în acest sens este colectarea de semnături şi Partidul Popular Maghiar îşi asumă sarcina organizării acesteia. Pe formularul pe care nu va fi imprimat nici numele, nici simbolul electoral al vreunei formaţiuni politice, vor figura două solicitări: cea referitoare la păstrarea independenţei celor două instituţii şi cea referitoare la acordarea statutului de „teatru naţional” celor două trupe teatrale.

CSOMORTÁNYI a explicat că având în vedere situaţia politică din judeţul Bihor, există două posibilităţi: cea de a implica cele două comunităţi naţionale în conflicte din care – cunoscând realitatea politică – cea maghiară va ieşi în mod sigur perdantă şi care, în plus, vor genera şi o atmosferă inter- şi intracomunitară proastă sau cea de a găsi căi prin intermediul cărora toate părţile vor deveni interesate în soluţionarea problemelor într-o manieră satisfăcătoare pentru toţi.

Totodată, referitor de asemenea la realităţile din judeţul Bihor, ar fi de mare ajutor, dacă actorii politici nu ar otrăvi viaţa de zi cu zi a instituţiilor culturale maghiare cu propria lor campanie permanentă. Situaţia în care spectacolele teatrale încep cu alocuţiuni ale politicienilor sau o revistă culturală redactează publicaţiile unui partid politic, nu este nici sănătoasă şi nici tolerabilă.

Referitor la Filarmonica de Stat din Oradea, ZATYKÓ Gyula a precizat că în cazul instituţiilor culturale similare, finanţarea mixtă ar putea reprezenta o soluţie. Această idee presupune că, asemeni situaţiei instituţiilor de învăţământ elementar şi mediu, susţinătoarea instituţiei culturale respective ar rămâne consiliul local, iar cheltuielile cu salariile ar trebui acoperite de către stat. Dacă această soluţie este funcţională în cadrul şcolilor, ea ar putea funcţiona şi în cazul instituţiilor culturale – a adăugat el.

Biroul de presă din Oradea al Partidului Popular Maghiar din Transilvania

Distribuie informația

Casă de vânzare în Sânnicolau Român, 3 camere - 150 mp, verandă, anexe. Plus o bucătărie de vară. Teren pentru grădină în suprafață de 15 ari. Fântână proprie. Posibilități de racordare la canalizare, apă și gaz. Drum asfaltat. Zonă foarte liniștită la o distanță de 30 km de Oradea, iar ca timp aprozimativ 30 minute, pe drumul noul realizat pe la Livada. Prețul 35.000 euro. Negociabil. Telefon 0743183715.

Alte știri