2024 este conform calendarului gregorian an bisect. Are 366 de zile, februarie având anul acesta 29 de zile. În nopțile senine la începutul acestui nou an, putem admira Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Dimineața ne bucurăm de prezența planetei Venus pe cer, ca Luceafăr de dimineață.
Cea mai strălucitoare stea la început de an este Sirius, care face parte din constelația Canis Major. Alături de Prokyon, Kastor, Kapella, Aldebaran și Rigel, formează Hexagonul de Iarnă. Șase stele strălucitoare din constelații diferite.
Planeta Venus, cea mai strălucitoare pe firmament, poate fi admirată ca Luceafăr de Dimineață până în martie, iar din august revine ca Luceafăr de Seară. Mercur este planeta cel mai rar și mai dificil de observat. Dar în serile de la jumătatea până la finalul lui Martie o putem observa seara la amurg, iar dimineața o putem admira la jumătatea lui ianuarie, începutul lui septembrie și finalul lui decembrie. De la finalul lunii mai până la sfârșitul anului vom putea admira Marte, la început dimineața, iar apoi va deveni tot mai strălucitoare și va apărea mai devreme pe cer. În decembrie deja la miezul nopții. Până la finalul lui aprilie, vom putea admira seara planeta Jupiter. De la jumătatea lui iunie, Jupiter reapare pe cer, dar dimineața. În noaptea de 7 decembrie, îl vom putea admira toată noaptea ca parte a constelației Săgetătorului. Tot la început de an, putem observa seara planeta Saturn, iar din martie va apărea dimineața pe cer. În 8 septembrie, Saturn se va afla în opoziție cu Soarele, iar cu un telescop, îi vom putea observa inelul. Până la sfârșitul anului Saturn va putea fi văzut seara. Uranus și Neptun sunt cele mai îndepărtate planete și nu pot fi observate cu ochiul liber.
Pe lângă Hexagonul de Iarnă, ne însoțește începutul de an prima ploaie de stele. Până în 10 ianuarie, după miezul nopții până în jurul orei 6, vom putea admira Quadrantinele, primii meteoriți a cărăr traiectorie se intersectează cu cea a Pâmântului. Punctul culminant va fi în această noapte, când după miezul nopții vom putea observa circa o sută de stele căzătoare pe oră. Evident nu în orașe, unde poluarea luminoasă este ridicată, ci la sate și în zone izolate, fără iluminat nocturn. Cele mai multe stele căzătoare le vom admira și anul acesta în august, când Perseidele sunt din nou în apropierea Terrei. Prezența lor pe cer se va înmulți începând cu 9 August, iar în noaptea de 12 august vor ajunge la punctul culminant.
Din 12 până în 30 noiembrie, vom putea admira Leonidele, un alt nor de meteori care ne vor împodobi cerul noaptea. Vârful Leonidelor va fi în 17 noiembrie. Acestea vor avea o viteză de până la 70 km/s.
Anul acesta vom putea admira patru eclipse de soare și de lună. În noaptea de 17 spre 18 septembrie va avea loc singura eclipsă de lună pe care o putem observa din Europa centrală și de est. Punctul culminant va fi după ora 4. Eclipsa parțială de lună din 25 martie, cea totală de soare din 8 aprilie și cea de soare inelară din 2 octombrie nu pot fi observate din Europa Centrală.
Calendarul astronomic 2024 a început în 31 decembrie, la ora 21.18, când Soarele a traversat punctul 280° la est de punctul primăverii pe traiectoria sa anuală. Anul Nou conform calendarului Iulian, folosit în multe țări predominant ortodoxe, începe în 14 ianuarie. Anul Nou chinezesc începe anul acesta în 10 Februarie. Va fi un an al dragonului. Anul Nou islamic 1446 începe în 8 iulie 2024. Anul Nou evreiesc 5785 începe la apusul soarelui în 2 octombrie, iar prima zi a anului nou evreiesc va fi 3 octombrie.
Daniela Stoica
