„Universitatea din Oradea este prima universitate din România care marchează, prin acest eveniment, bicentenarul nașterii lui Avram Iancu”, a spus prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, în deschiderea proiecției filmului „Avram Iancu, împotriva Imperiului”, care a avut loc miercuri, 6 martie 2024, după-amiaza, în Aula Magna.
La proiecția eveniment au luat parte P.S. Virgil Bercea – episcopul greco-catolic de Oradea, și rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil Constantin Bungău, împreună cu un numeros public.
Naratorul primei docu-drame realizată în România, promite, în preambulul filmului, „O poveste savuroasă”. Dar, dincolo de aceasta, pelicula reușește să transmită emoție și, în mod egal, să dea de gândit. Figura eroului național Avram Iancu contrastează categoric atât cu cea a moților săi, care spun bancuri incorecte politic despre unguri, cât mai ales cu profilul maiorului Hatvani, pe cât de tânăr, pe atât de șovin și de arogant. Autorii prezintă publicului un Crăișor care merge în afara și înaintea vremurilor sale. Conducătorul revoluționarilor români din Transilvania este, paradoxal pentru un comandant militar, un pacifist. Iancu repetă, de mai multe ori pe parcursul filmului, că „vărsarea de sânge e un mare păcat” și că „tot ce am făcut am făcut pentru pace”. La final, realizatorii filmului citează integral testamentul lui Avram Iancu, document care ilustrează viziunea revoluționarului despre educație: „Voiesc dară și hotărât să dispun ca, după moartea mea, toată averea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul națiunii și întru ajutorul înființării unei academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii noi”.
„Dacă am învățat ceva de la personaj a fost determinarea. Când avem un obiectiv, să mergem înainte pentru a-l atinge”, a spus actorul Horia Fedorca, cel care îl interpretează pe Avram Iancu
Evenimentul s-a încheiat cu un viu dialog, purtat de realizatorii filmului cu spectatorii. Studenții și nu numai ei, au pus întrebări despre: situația social-economică a românilor din Transilvania, la momentul revoluției pașoptiste, despre sursele istorice care au stat la baza realizării scenariului și despre locul personajului istoric ca model pentru generațiile de azi.
