Romanii celebreaza Boboteaza. Se sfinteste agheasma mare care, potrivit tradiţiilor româneşti, nu se strică niciodată. Ar avea în ea harul lui Dumnezeu şi ar fi o apă cu puteri tămăduitoare.
Boboteaza face parte din suita celor 12 sarbatori crestine importante si este tratata cu aceeasi evlavie de crestinii ortodocsi, cat si de cei catolici. Ei considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului.
La romani, ziua de astazi cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. In unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an. Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spală rufe. In această zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.
