Ruta Bisericilor de Lemn din judeţul Bihor – prima Rută Cultural Turistică recunoscută de Ministerul Economiei. VIDEO

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prin Serviciul Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene în Domeniul Turismului, a creat un sistem voluntar de recunoaştere a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizaţiile de turism sau de autorităţile publice locale. În acest sens, pe data de 23 iunie 2020 a fost recunoscută prima Rută Cultural Turistică, cea a Bisericilor de Lemn din judeţul Bihor.

Ruta Bisericilor de Lemn din Bihor poate fi descrisă ca o călătorie în timp, de-a lungul a sute de ani de istorie. Aceasta evidenţiază esenţa spiritului românesc comunitar şi creativitatea artistică, regăsită în bagajul decorativ, pictural şi conceptual.

Documentaţia, în vederea recunoaşterii drept Rută Cultural Turistică locală, a fost transmisă de către Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor.

Film documentar – Biserici de lemn – județul Bihor

RUTA BISERICILOR DE LEMN DIN BIHORRuta Bisericilor de Lemn din Bihor este o călătorie în timp, de-a lungul a sute de ani de istorie și de evenimente istorice din județul Bihor, cu scopul de a evidenția esența spiritului românesc comunitar și a creativității sale artistice, regăsită în bagajul decorativ, pictural și conceptual al acestora. Ctitoriile obștești, colective, realizate între secolele XI-XVIII, reflectă continuitatea în condiţiile socio-economice și politice în care au trăit bihorenii, nevoiţi să lupte pentru a-şi păstra identitatea. Ruta pornește din Oradea spre biserica de lemn din Gheghie, comuna Aușeu, continuă cu biserica de lemn din Beznea și biserica de lemn din Valea Crișului, ultimele două aflate în Bratca, comună situată în ecodestinația Pădurea Craiului, la granița cu județul Cluj și foarte aproape de județul Sălaj. Ruta culturală face legătura cu Parcul Natural Apuseni, continuând spre sud, prin Platoul Carstic Damiș, Zona Roșia, Beiuș spre biserica de lemn de la Fânațe, comuna Câmpani, aflată la granița cu județul Alba. Călătoria se încheie la Mănăstirea Izbuc, comuna Cărpinet, situată în Munții Codru Moma, la granița cu județele Arad și Hunedoara.Experiența culturală este completată de obiectivele naturale impresionante, de gastronomia locală, la care se adaugă activitățile organizate profesionist de operatori turistici precum și de confortul oferit de pensiunile din vecinătatea monumentelor de patrimoniu. Toate aceste valori ale artei populare româneşti, ale credinței creștine ortodoxe și ale experiențelor de ecoturism au contribuit la realizarea unei Rute Culturale a Bisericilor de Lemn din Bihor, pe care dorim să o extindem la nivel național, prin includerea județelor care dețin străvechi lăcașuri de cult creștine.

Publicată de Ministerul Turismului pe Marţi, 14 aprilie 2020

„În ţara noastră există multe destinaţii şi obiective turistice care pot fi promovate prin Rute Cultural Turistice, indiferent că vorbim despre o tematică istorică, arheologică, religioasă sau gastronomică. Ce ne propunem noi, la nivelul ministerului, este să le oferim această recunoaştere şi astfel să subliniem importanţa dezvoltării produselor turistice româneşti” a declarat Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – Direcţia Generală Turism.

Sistemul de recunoaştere voluntară, caracterizat de experienţa dobândită la nivel instituţional prin exercitarea calităţii de membru al Acordului Parţial Extins, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, urmăreşte conştientizarea actorilor din turism asupra semnificaţiei patrimoniului cultural material şi imaterial pentru societate şi pentru generaţiile următoare, în contextul valorificării economice durabile.

Un alt obiectiv al acestui demers este identificarea Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate pe plan local, regional sau naţional, cu scopul de a implementa modele de bune practici care pot creşte competitivitatea activităţii turistice. Se are în vedere, totodată, acordarea de consultanţă celor care doresc să le dezvolte la nivel naţional sau eventual să le certifice la nivel european.

Procedural, după depunerea documentaţiei la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, autorii vor primi în termen de 30 de zile răspunsul privind recunoaşterea drept Rută Cultural Turistică locală, regională sau naţională. Rutele Cultural Turistice Naţionale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei judeţe, iar cele realizate la nivel regional din minimum 2 localităţi.

Amintim că mai multe obiective turistice din ţara noastră sunt incluse în 8 rute culturale certificate de Consiliul Europei, respectiv Ruta Transromanica, Ruta Moştenirii Evreieşti, Ruta Cimitirelor Semnificative, Ruta Art Nouveau, Ruta Împăraţilor Romani şi Dunăreană a Vinului, Ruta Culturală ITER VITIS, Ruta Culturală ATRIUM şi Ruta Cortinei de Fier.

De asemenea, ţara noastră face parte şi din Ruta Istoriei Antice a României la Marea Neagră şi Ruta Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt în România şi în Republica Moldova. În prezent, sunt în proces de finalizare Ruta Naţională a Oraşelor şi Staţiunilor Balneare Istorice şi Ruta Naţională a Vinului Românesc.

Distribuie informația
Alte știri