Sambata Mare – obiceiuri, traditii, superstitii

În ultima zi a Postului de Paşte, cunoscută drept Sâmbăta Mare, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos. La finalul acestei zile credincioşii vor lua parte la slujba de Înviere şi vor rosti: “Hristos a Înviat!”

Este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui. Se sacrifică mielul şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale: borşul, drobul şi friptura de miel. Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele noi, care urmau sa fie îmbăcate în zilele de Paşti. Femeile trebuie să aibă o camaşă nouă, cusută special pentru Paşti, iar barbaţii – o pălărie nouă.

Sâmbata seara, gospodinele pregăresc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire. Se pun ouă roşii sau încondeiate, pască, cozonac şi un miel copt din aluat, slănină şi suncă de porc special preparate, salată de sfeclă roşie cu hrean, usturoi, făină, zahar şi sare. Alături, o ramură de busuioc şi o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ştergar. Noaptea, se merge la biserică pentru a lua Lumina.

In privinţa superstiţiilor, se spune că “daca vrei să ţi se împlinească cele mai arzătoare dorinţe, nu trebuie să dormi cu nici un chip în noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi doreşti”. De asemenea, pentru ca toti membrii familiei să fie sănătoşi în decursul întregului an, oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr.

Distribuie informația
Alte știri