INSPECŢIA MUNCII, INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ BIHOR şi UNIVERSITATEA ORADEA organizează, timp de două zile, la sala de conferinţe din incinta Cetăţii Oradea, cu ocazia Săptămânii Europene a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, simpozionul tehnico – ştiinţific „Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanţelor periculoase”, din cadrul campaniei europene „Prevenirea riscurilor generate de substanţe periculoase”.
La lucrările simpozionului participă reprezentanţii Inspecţiei Muncii, Universităţii Oradea, a inspectoratelor teritoriale de muncă Alba, Arad, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Gorj, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Tulcea şi Bihor, reprezentanţi ai unor companii şi instituţii din judeţele amintite mai sus şi de asemenea invitaţi din administraţia publică judeţeană, locală, mediul privat, servicii interne şi externe de prevenire şi protecţie.
Cu această ocazie s-a lansat volumul de lucrări „Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanţelor periculoase”, realizat în colaborare de către Inspecţia Muncii, I.TM. Bihor şi Universitatea Oradea. Câteva din lucrările cuprinse în volumul menţionat anterior sunt prezentate participanţilor în cadrul simpozionului.
Campania europeană pentru locuri de muncă sigure şi sănătoase prin managementul substanţelor periculoase, care se desfăşoară în anii 2018 şi 2019, se concentrează asupra substanţelor periculoase, având drept scop creşterea gradului de conştientizare privind riscurile generate de substanţele periculoase şi promovarea unei culturi a prevenirii la locurile de muncă din întreaga Uniune Europeană, prin prezentarea de lucrări tehnico – ştiinţifice în cadrul simpozioanelor care se desfăşoară în ţara noastră în judeţele Bihor, Brăila, Covasna şi Hunedoara.
Majoritatea activităţilor economice implică utilizarea sau generarea de substanţe care pot fi dăunătoare omului.
Efectele asupra sănătăţii pot varia de la efecte relativ uşoare, cum ar fi iritarea ochilor, până la boli grave cum ar fi cancerul. Efectele adverse pot să apară ca urmare a unui singur episod de expunere ridicată, de exemplu expunerea la o substanţă iritantă, cum ar fi clorul sau dioxidul de azot; cu toate acestea, multe efecte asupra sănătăţii pot apărea din cauza unor expuneri mai scăzute, care apar pe o bază repetată sau susţinută.
Substanţele periculoase pot fi în stare gazoasă, lichidă sau solidă; lichidele pot fi prezente ca vapori sau ceaţă, iar solidele ca pulberi. Forma fizică a substanţei poate avea un impact semnificativ asupra riscului pentru sănătate sau siguranţă pe care îl prezintă. Acest lucru este valabil în special în cazul nanomaterialelor (şi al nanoparticulelor) care au proprietăţi particulare (şi prezintă pericole deosebite) din cauza dimensiunilor lor extrem de mici, spune dir ITM Bihor, Marius Rotar.
Substanţele periculoase includ nu doar chimicalele obţinute în urma proceselor de fabricaţie, sau doar chimicalele care au miros puternic şi produc efecte imediate, ci şi substanţe periculoase generate de procesele de muncă, cum ar fi emisiile motoarelor Diesel, fumurile de sudură şi pulberile, care reprezintă un risc pentru securitate şi sănătatea lucrătorilor. Aceste substanţe nu pot să fie etichetate cu simboluri de pericol, iar informaţii, cum ar fi cele din Fişele cu date de securitate, nu sunt disponibile. Ca urmare, în aceste cazuri, angajatorul va trebui să caute alte surse de informaţii, cum ar fi ghidurile sectoriale sau instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă de la furnizori.
Până la data de 31 mai 2018, întreprinderile care au produs sau importă substanţe chimice în UE, Islanda, Norvegia sau Liechtenstein,în cantităţi anuale cuprinse între 1 şi 100 de tone, au avut obligaţia de a înregistra aceste substanţe la ECHA; trebuiau înregistrate atât substanţele chimice ca atare,cât şi cele din amestecuri, precum şi, în anumite cazuri, cele din articole. Dacă nu există informaţii despre proprietăţile periculoase ale unui produs chimic, ele trebuie completate, inclusiv prin schimbul de informaţii cu ceilalţi producători şi importatori ai aceleiaşi substanţe. Toate informaţiile trebuie consemnate într-un dosar de înregistrare, care va fi transmis la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).
