Joi, 02 iulie 2020, de la ora 19:00, USR Bihor a organizat o dezbatere publică online în care au fost invitați: Cristian Seidler, deputat USR și membru în Comisia de Muncă din Camera Deputaților, Delia Ungur, candidat al Alianței USR PLUS la Consiliul Local al Municipiului Oradea și Mihai Șvab, candidat al Alianței USR PLUS la Consiliul Județean Bihor.
Cristian Seidler, deputat USR: „Faptul că județul Bihor se află în partea inferioară a clasamentului național din punctul de vedere al salarizării nu (mai) este o surpriză. Locul 36 pe care județul nostru îl ocupă acum nu poate fi însă considerat altfel decât dezonorant, mai ales datorită faptului că Oradea reprezintă astăzi un reper, fiind constant dat drept exemplu de bună practică în administrație și nu numai. Cu toate acestea însă, județe necunoscute din punct de vedere economic, precum Vasluiul, Brăila sau chiar Teleormanul și Covasna „ne-au luat fața” o dată în plus într-un clasament care trebuie să ne pună pe gânduri la modul cel mai serios. E adevărat, neoficial, în șoaptă de multe ori, se vorbește despre problema angajării „la negru” sau „la gri” aici, o problemă cu care însă, din păcate, se confruntă și multe alte județe care reușesc totuși să depășească Bihorul din punctul de vedere al grilei salariale oficiale.”
Refuzul de a accepta perpetuarea acestei stări de fapt și inevitabila dorință de schimbare ne-au făcut să încercăm să găsim împreună motivele pentru care județul nostru a ajuns în această situație și mai ales modurile prin care putem să schimbăm asta într-un timp cât mai scurt. Am identificat astfel din start câteva deficite, precum lipsa unui centru universitar puternic, reputația Universității Oradea nefiind dintre cele mai bune în acest moment, slaba cunoștință la nivel județean a limbii germane, în contextul în care mulți dintre angajatorii de top dispuși și dornici să intre sau chiar să se extindă pe piața muncii din România sunt companii germane, o infrastructură problematică, Oradea fiind aici o excepție la nivel județean precum și slabul raport actual angajator/angajat, companiile bihorene având în medie sub 10 angajați și clasându-se abia pe poziția 35 la nivel de țară din acest punct de vedere.
Cu toate acestea, există și aspecte îmbucurătoare, avantaje care ar trebui să ofere, dincolo de orice, speranță. Avem o rată a șomajului mică, situându-ne într-un top 10 național atât din punctul de vedere al numărului de angajați în raport cu populația cât și din cel al numărului angajatorilor. Cu toate aceste date în față, nu ne-a rămas decât să gândim o strategie coerentă menită să impulsioneze piața muncii și, desigur, să asigure o creștere a calității vieții locuitorilor din Bihor. Nu, nu credem în baghete magice sau în soluții miraculoase, realizate peste noapte. Ne asumăm însă din plin o coerență strategică, cu ajutorul căreia planurile pe care le propunem să poată fi implementate realist. În primul rând e cert că trebuie investit în educație, un proiect imperativ pentru România, pe care îl sprijinim întru totul și pe care sperăm să îl vedem implementat cât mai repede. Cu toate acestea, dată fiind urgența acestei probleme particulare, parcurile industriale ar trebui să reprezinte o prioritate județeană.
Din păcate, în Bihor, promisiunile realizării acestor proiecte s-au lăsat așteptate și au rămas în mare parte neonorate. Încă din 2012 spre exemplu au existat angajamente cu privire la ridicarea a două parcuri industriale în Tileagd și în Abram. Dacă în cel de-al doilea caz totul a rămas la stadiul de făgăduință, în cazul Tileagdului a fost nevoie de 8 ani de zile pentru transformarea proiectului într-o realitate. Doar pe jumătate însă, sau nici măcar atât, căci ceea ce trebuia să reprezinte un parc întins pe 27 de hectare s-a transformat într-unul de doar 9 și fără linia de cale ferată promisă construită, fapt care, logistic, continuă să creeze probleme posibililor angajatori.
Pentru ca parcurile industriale să fie mai apoi ocupate e nevoie desigur de o schimbare a paradigmei administrației publice căci rolul său este de multe ori decisiv. Dincolo de birocrație și de piedici, posibilii investitori, parteneri și angajatori se lovesc constant și de problema licitațiilor, câștigate aproape de fiecare dată exclusiv pe baza „prețului cel mai mic”. Acest lucru exclude din start anumite companii interesate mai degrabă de performanță și se reflectă la final negativ tot asupra bihorenilor căci, indiferent de câștigătorul unei licitații, acesta va căuta să-și limiteze cât mai mult costurile, tăind în primul rând din grila de salarizare și perpetuând starea economică de fapt de la nivelul Bihorului. Astfel, e nevoie de introducerea indicatorilor de performanță pentru a asigura licitații profesioniste iar aceste aspecte trebuie implementate de către oameni pregătiți care să ia locului celor ajunși în administrație pe criterii îndoielnice. Planurile, strategia și previziunile sunt la rândul lor esențiale. Din păcate, actuala conducere a Consiliului Județean a părut incapabilă de toate aceste lucruri, pierzând decisiv lupta până și cu ideea de performanță, calendarul pe termen mediu și lung fiind înlocuit cu un simplu fiasco și cu periodicele scandaluri din presa locală și chiar națională.
Delia Ungur, candidat al Alianței USR PLUS pentru consiliul local Oradea: „Chiar și în contextul social actual, complicat datorită pandemiei de Covid-19 cu care se confruntă întreaga planetă, cerință pe piața muncii continuă să existe iar parcurile industriale din Oradea adună anumite cazuri particulare în care angajatorii resimt chiar lipsa de personal. O mare problemă aici, independentă de situația anului 2020, e reprezentată de faptul că foarte mulți angajatori „importă” în orașul reședință de județ forță de muncă din județ, existând o mulțime de cazuri în care persoanele angajate într-o companie au de făcut o navetă zilnică de 3-4 ore, locuind la până la 80 de kilometri depărtare de Oradea. Realizând acest aspect, e normal să ne gândim o dată în plus la nevoia de a construi parcuri industriale și în alte localități bihorene, tocmai pentru că forța de muncă există și e dispusă să lucreze. De asemenea, pentru cei care îți doresc să își doresc să își continue cariera sau să înceapă una în Oradea, la nivel de infrastructură, un serviciu de transport public intra-județean ar trebui creat. Cât mai curând. Acest element, existent de altfel la nivelul altor județe, ar spori atât gradul de siguranță și confort dar ar și ajuta la decongestionarea traficului orădean, o problemă reală, departe de a fi cu adevărat rezolvată încă.”
În așteptarea unor soluții reale din punctul de vedere al unei reforme educaționale ce se lasă așteptată de atâția ani, parteneriatele strategice realizate extern între școli, universități (avem totuși patru universități doar în Oradea, dintre care una, ”Partium”, colaborează deja cu viitorul parc industrial din Debrecen), conducerea parcurilor industriale și angajatorii de top reprezintă o soluție reală care dă roade în altă parte și care, suntem convinși, ar avea succes și la nivelul județului nostru. Din punct de vedere practic, instituțiile de învățământ de aici nu ar trebui decât să își arate deschiderea și disponibilitatea, investițiile fiind în rest minime, spre zero. Concret, angajatorii ar avea ocazia de a oferi informații relevante despre cerințele de pe piața muncii pentru ca, mai apoi, școlile cu profil tehnic și universitățile să își poată adapta curricula în așa fel încât elevii și studenții să beneficieze de posibilitatea angajării pe salarii competitive imediat după absolvire. Internship-urile plătite și stagiile de practică ar reprezenta un alt pas natural care, în timp, ar oferi tinerilor nu doar îmbunătățirea C.V.-urilor ci șansa obținerii jobului dorit. Mai rapid decât în condițiile actuale.
Mihai Șvab, candidat al Alianței USR PLUS pentru Consiliul Județean Bihor: „Dincolo de parcuri industriale, educație și infrastructură, colaborările dintre micile administrații din Bihor și implicit dintre localități, fie ele sate, comune sau orașe, devin imperative. Folosind un model francez de succes ce mizează pe așa numiții „poli de excelență”, localitățile ar putea lucra împreună, indiferent de culoarea politică, pentru a crea zone în care să se promoveze și în care să exceleze un anumit domeniu pentru a se putea mai apoi atrage investiții. Dacă de exemplu zona Salonta, cu numeroasele sate și comune din vecinătate are o istorie în agricultură, o istorie pe care ar putea să o onoreze în continuare, dezvoltându-se în această direcție, zona Bratca – Vadu Crișului (pentru a oferi o altă variantă) s-ar putea transforma relativ rapid într-un veritabil pol turistic de interes național, ajutată fiind atât de peisajele încântătoare cât și de iminenta realizare a autostrăzii Transilvaniei care ar transforma de altfel satul Pădurea Neagră în prima stațiune montană a României pe care vesticii ar străbate-o odată cu intrarea în țara noastră. Sprijinirea micilor antreprenori locali și relaxarea fiscală iar ajuta în prima fază pe aceștia să se dezvolte, oferind mai apoi șansa creării locurilor noi de muncă.”
Știm, e un drum lung de la poziția 36 chiar și până la apropierea de primele 10 poziții însă e de datoria noastră să fim parte din acea schimbare pe care știm că întreaga comunitate bihoreană și-o dorește. Și suntem mai hotărâți ca niciodată să schimbăm Bihorul în bine. Totul pleacă de la oameni!
