Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Obiceiuri și tradiții

Vinerea Mare este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Pentru creştini este zi de doliu, o zi pe care credincioşii o petrec în rugăciune. Vinerea Mare se numește şi Vinerea Seacă, pentru că este zi de post negru, nu se mănâncă şi nu se bea decât apă toata ziua.

Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creştină numite Triduum Sacrum, alături de Joia Mare şi Sâmbăta Mare.

În Vinerea Mare se ține post negru, iar seara, la denie, se cântă Prohodul Domnului şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

Din moşi strămoşi se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale. În Vinerea Mare este interzis spălatul. La fel, cusutul și curățenia.

Distribuie informația
Alte știri