Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson’s Day) este marcată pe 11 aprilie, pentru a creşte gradul de informare cu privire la această boală şi pentru a dezvolta în rândul populaţiei o mai bună înţelegere a impactului acestei boli asupra celui suferind, dar şi asupra familiei şi societăţii.
Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor. O mai bună informare conduce la reducerea stigmei asociată bolii şi poate creşte calitatea vieţii pentru cei afectaţi, potrivit site-ului dedicat acestei zile, www.whathealth.com. Marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson reprezintă, de asemenea, şi o oportunitate de a strânge fonduri pentru management, proiecte de cercetare şi medicamente.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson a fost stabilită la această dată pentru a aniversa şi ziua de naştere a medicul James Parkinson, care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg.
Boala Parkinson este o boală degenerativă, caracteristică omului, ce survine în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. Cele trei semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esenţiale pentru stabilirea diagnosticului. Simptomele sunt imprevizibile şi pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea posturală este al patrulea semn, dar survine tardiv, de obicei după opt ani de evoluţie a bolii.
În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de boala Parkinson. Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă după boala Alzheimer.
