După 84 de ani, vineri, 5 aprilie, Beiușul a fost martorul unui moment istoric, când întreaga suflare de pe Valea Nimăiești a avut bucuria să primească un președinte al Academiei Române, în persoana profesorului universitar dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. În iunie 1935, Beiușul a mai fost vizitat de Alexandru I. Lapedatu, la doar câteva zile de la numirea sa în fruntea Academiei Române.
Beiușul a strălucit, ca în urmă cu un secol, prin mulțimea de intelectuali adunați în această citadelă a românismului. La invitația cunoscutului mecena al Bihorului, Ioan Degău, vineri, 5 aprilie, la Beiuș s-a aflat istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, însoțit de acad. Ioan Bolovan, prorectorul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. Prezența lor a fost legată de comemorarea, pe 4 aprilie, a martiriului lui Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, respectiv de sărbătorirea, pe 19 aprilie, a Centenarului intrării Armatei Române în Beiuș.
Manifestările au debutat cu depunerea unei coroane de flori la mormintele martirilor Beiușului, dr. Ioan Ciordaș și dr. Nicolae Bolcaș, din cimitirul din deal, apoi oficialitățile s-a deplasat la monumentul închinat celor doi martiri din centrul Municipiului Beiuș, continuându-se cu vizitarea Colegiului Național „Samuil Vulcan”. Momentul cel mai așteptat a fost susținerea de către distinsul invitat, academicianul Ioan-Aurel Pop, a conferinței „File din istoria învățământului românesc transilvănean”, în sala Primăriei din Beiuș, umplută până la refuz de elevi, oficialități locale, iubitori de istorie și o serie de reprezentanți ai unor instituții din Bihor.
Amfitrionul manifestării a fost lector univ. dr. Ioan Laza. „Un președinte al Academiei Române, în Beiuș, nu a mai fost de acum 84 de ani. În anul 1935 pe 6 iunie, la dezvelirea lucrărilor de for public închinate lui Ciordaș și Bolcaș, a fost prezent Alexandru Lapedatu, Ministru al Cultelor și Artelor, de trei zile președintele Academiei Române”, a precizat Ioan Laza. Din partea autorităților locale a luat cuvântul primarul Beiușului, Petru Mendlea, iar din partea celor județene, prefectul județului Bihor, Ioan Mihaiu. „Omul Ioan-Aurel Pop aduce cu el erudiție, încredere și speranță. Vă admirăm și vă mulțumim. Iar la un an de la alegerea dumneavoastră în cel mai înalt for, vă dorim sănătate pentru binele științei”, a subliniat Ioan Mihaiu.
Cel căruia i-a revenit onoarea să puncteze câteva din reperele biografice ale academicianului clujean a fost Vasile Todincă, cercetător științific la Muzeul Țării Crișurilor. „Recunoștința și respectul nostru se îndreaptă spre o personalitate distinsă a culturii românești. În Beiuș s-au școlit 12 academicieni, printre care amintim Ioan Anton, teologul Gheorghe Ciuhandru, Mircea Malița, Vasile Mangra, mitropolitul Ardealului, Titus Popoviciu, Alexandru Roman, Marius Sala. Beiușul tocmai a sărbătorit 100 de învățământ românesc, în acest context ne bucurăm de prezența domnului academician Ioan-Aurel Pop”, a subliniat Vasile Todincă. Ioan-Aurel Pop este absolvent al Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov, a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, absolvind în 1979, apoi a urmat cursurile doctorale în Istorie. „Profesor de vocație, strădania domniei sale este să te facă să gândești. Este o personalitate proeminentă a istoriei românești. Cercetările sale s-au centrat pe istoria medievală. Este un apărător al identității naționale, pentru Ioan-Aurel Pop, suveran este adevărul din documente”, a remarcat Vasile Todincă.
„Guvernanții tratează școala minimal. E nevoie de generozitate și iubire”
Discursul distinsului oaspete a fost cel mai așteptat moment. Comunicarea sa s-a centrat pe rolul școlii românești din Transilvania, în contextul sărbătoririi, la Beiuș, a 100 de ani de școală românească. „Port ca efigie un nume Colegiul Național „Samuil Vulcan”, o adevărată universitate, pe vremea când astfel de instituții de învățământ românesc nu existau. Este ca o academie a spiritului înălțător”, a remarcat Ioan-Aurel Pop. Acesta a explicat etimologia expresiei „Ai carte, ai parte”. Istoricul transilvănean a amintit celor prezenți că din cele mai vechi timpuri omul avea două griji: trupul și spiritul. „Pământul a fost obsesia țăranului, obligat să supraviețuiască. Nu proprietate e sfântă, ci pământul. Această obsesie pentru pământ, nu l-a împiedicat să se gândească la suflet, întreținut de biserică și școală. Erau robi, cultivau pământul. Dinastia de Anjou a dat doi regi Ungariei, unul Carol Robert și al doilea Ludovic I. Acesta din urmă a condiționat proprietatea pământului de religia catolică, Astfel, cnezii și voievozii români din Transilvania au început goana după documente și se pun în slujba regalității. Au primit astfel confirmări, documente, o chartă, „ai cartă, ai parte de pământ”, dacă nu robești”, a explicat Ioan-Aurel Pop. Acesta a amintit rolul major jucat de fiii de țărani înstăriți și preoți greco-catolici care au ajuns la școlile din Viena, Roma, Buda sau Târnava, unde „au pipăit pergamentele vechi și au găsit mărturii ale vechii latinități”. „Secolul Luminii s-a revărsat asupra noastră datorită acestor copii trimiși departe și care au revenit. Prima școală românească este la Blaj, la 1751, care a răspândit lumina pentru toți românii. Cele două biserici să ne unească, nu să ne dezbine. Școala a primit impuls și de la Răsărit și de la Apus și a știut să ia și dintr-o direcție și alta. Noi suntem un popor al răsăritului având necurmată amintirea Romei”, a adăugat președintele Academiei Române.
Acesta a insistat asupra rolului major pe care școala îl joacă în dezvoltarea unei națiuni, precizând că guvernanții au obligația să finanțeze sistemul educațional românesc. „Singura soluție e școala. Omul este o ființă superioară pentru că este educat. Omul este singura ființă care există pentru că participă la educație. Educația începe în familie și continuă în școală. Țările care au cel mai mare succes sunt cele în care școala s-a aflat pe primul plan. Într-o națiune de succes, cei mai buni reprezentanți ai săi sau savanți trebuie să fie dascăli. Azi, am impresia că guvernanții tratează școala minimal. Însă școala trebuie să fie deasupra acestor minuscule interese omenești. Cel mai important computer este creierul omenesc. Acest lucru trebuie înțeles de cei ce chivernisesc banii publici. Samuil Vulcan și Andrei Șaguna au donat din propriul lor buzunar bani pentru școli, cu atât mai mult guvernanții să înțeleagă că trebuie ca banii publici să meargă către școală. Instituțiile de învățământ să nu mai fie la periferia societății. Guvernanții să priceapă că cea mai bună investiție e în școală și profesori. E nevoie de generozitate și iubire. Aici la Beiuș am găsit o oază de speranță, autorități, profesori și elevi. Vă felicit și Colegiului Național „Samuil Vulcan”, urbei și Bihorului, și întregii națiuni că e a noastră, le doresc „Vivat, crescat, floreat!””, a încheiat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
Au urmat un moment emoționant în care Ioan Degău a înmânat celor doi distinși oaspeți, Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan, câte o fotografie înrămată, de acum 84 de ani, cu Alexandru Lapedatu, în vizita lui de la Beiuș. În finalul manifestării, acad. prof. univ. dr. Ioan Bolovan a prezenta publicului beiușean volumul „Martiri bihoreni ai Marii Uniri”, apărut în acest an, sub egida Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, coordonatori fiind Ioan Degău și Ioan Laza. „Vă recomand să cumpărați această carte pentru a avea parte și carte, adică parte a memoriei istoriei a celor care au făcut România Mare și care și-au asumat sacrificiul suprem, cum a fost Bolcaș și Ciordaș. Sacrificiu oferit pentru durabilitatea Unirii. Ei și-au acceptat sacrificiul, care a venit în noapte de 3 spre 4 aprilie 1919”, a adăugat Ioan Bolovan.
Cristina Liana Pușcaș
