Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea (Facultatea de Științe Socio-Umane) a realizat, pentru a treia oară, cercetarea MERPAS (Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor) în colaborare cu ISJ Bihor și CJRAE Bihor.
Culegerea datelor a avut loc în perioada ianuarie-februarie 2022 printr-un sondaj online la care au răspuns elevi de clasa a VIII-a din școlile din județul Bihor, cu excepția școlilor speciale (2758 de elevi din 138 de școli). Eșantionul a fost stratificat după tipul localității și tipul școlii, iar rezultatele se bazează pe eșantionul ponderat pe etnii, tipul localității de reședință și tipul unității școlare.
Studiul face parte din planul intern de cercetare al Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, și are ca obiectiv monitorizarea atitudinilor și practicilor elevilor de clasa a 8-a din județul Bihor dar și furnizarea de date pentru cercetările doctorale ale studenților doctoranzi ai școlii doctorale. În plus, studiul ajută la luarea unor decizii la nivelul ISJ Bihor cu privire la modul de implementare al politicilor educaționale în ceea ce privește formarea profesională.
Temele principale ale studiului din acest an au fost modalitatea de decizie a rutei școlare și a carierei profesionale, utilizarea tehnologiei informației și a computerelor în învățare și pentru divertisment precum și evaluarea predării online după aproape doi ani de pandemie.
În urma analizei datelor o constatare importantă este că principala sursă de îngrijorare a elevilor este că nu vor reuși să aibă cariera dorită și că nu se vor descurca la școală. Mulți apelează la meditații, scopul principal fiind promovarea evaluării naționale.
În ceea ce privește criteriile după care se ghidează în alegerea unei forme viitoare de educație cea mai importantă este siguranța din școală, urmată de calitatea pregătirii pentru facultate pe care o oferă, dotarea școlii, reputația și pregătirea profesorilor. În cazul alegerii unei specializări, factorul decisiv este măsura în care calificarea obținută îi va ajuta în găsirea unui loc de muncă. La capătul opus al ierarhiei se află recomandările prietenilor și informațiile din mass media, care sunt considerate mai puțin importante.
La momentul culegerii datelor, jumătate dintre participanții la studiu erau deja hotărâți cu privire la școala la care doresc să își continue studiile. Un sfert dintre subiecți se simțeau indeciși și nesiguri cu privire la această decizie.
Trecerea la educația online a dus la creșterea timpului petrecut utilizând dispozitivele digitale și internetul. Timpul petrecut pe internet într-o zi de școală online pentru a participa la ore este în medie de 6 ore, la care se adaugă 2 ore pe zi pentru realizarea temelor. În comparație, durata mediană a timpului zilnic alocat jocurilor video este de două ore. Pentru a realiza aceste activități aproape toți elevii au acces la smartphone, iar 80% dintre cei din eșantion dețin un calculator.
Pe lângă practicarea jocurilor video, elevii urmăresc aproape zilnic conținuturi postate de către influencerii lor preferați și distribuie ceea ce le place pe rețelele de socializare, dintre care cel mai frecvent utilizate sunt Youtube, Instagram și TikTok. În afara divertismentului și a jocurilor video, elevii utilizează dispozitivele digitale în scop educațional cel mai frecvent pentru a căuta informații, pentru a clarifica aspecte legate de lecții și pentru a discuta cu colegii despre teme. În jur de o treime consideră că au cunoștințe avansate de utilizare a dispozitivelor digitale. Analiza datelor arată că 20% dintre elevi au lipsit cel puțin o dată pe săptămână de la orele online, principalul motiv fiind problemele de conectivitate. Elevii care consideră că predarea online a dus la degradarea comunicării și a colaborării cu colegii și profesorii, iar calitatea actului de predare s-a deteriorat sunt mai mulți decât cei care au păreri contrare. 25% dintre elevi sunt îngrijorați că vor rămâne în urmă la învățătură din cauza școlii online. O altă consecință negativă a școlii online identificată este creșterea incidenței hărțuirii digitale. În contrast, un beneficiu menționat de către elevi face referire la obiectivitatea evaluărilor și la calitatea feedback-ului primit de la profesori.
Textul complet al raportului poate fi consultat la Raport MERPAS 2022 – Școala Doctorală de Sociologie (socioumane.ro)
Coordonatorul studiului: prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos
