Alianța Nord Atlantică trebuie să caute un succesor pentru Jens Stoltenberg, în plină criză politică între Rusia și Ucraina.
Că mandatul lui Stoltenberg expiră la 30 septembrie anul acesta se știa demult. Acum însă este sigur că cel târziu la finalul acestui an va prelua funcția de președinte a Băncii Centrale a Norvegiei.
„Sunt recunoscător pentru încrederea care mi se oferă și aștept cu bucurie noile responsabilități”, a spus ieri Stoltenberg la o conferință de presă a Ministerului de Finanțe norvegian, într-o intervenție video. Nu este sigur dacă Stoltenberg se întoarce în Norvegia de bună voie, după șapte ani, sau pentru că nu mai are nicio șansă să își prelungească mandatul de secretar general NATO, potrivit zeit.de.
Cine va fi succesorul lui Jens Stoltenberg este deocamdată o necunoscută. În cercul oficialilor NATO sunt vehiculate numele Theresei May, fostul premier britanic, premierului Țărilor de Jos Mark Rutte, prim ministrei Estoniei Kaja Kallas, fostei comisar european Federica Mogherini și al președintelui României Klaus Johannis. De cele mai multe ori însă numele vehiculate inițial nu ajung să și ocupe acest post. Până la finalul lunii iunie, cele 30 de state membre vor trebui însă să ia o decizie. Atunci are loc următoare reuniune. Decizia trebuie să fie unanimă. Până atunci au loc discuții și negocieri între șefii guvernelor și diplomații statelor membre.
Munca lui Jens Stoltenberg s-a bucurat de recunoaștere internațională datorită abilităților sale diplomatice între interesele deseori foarte diferite ale celor 30 de state membre. Modul în care a mediat conflictul între președintele american Donald Trump, care a impus creșterea contribuției financiare a Uniunii Europene și a amenințat cu ieșirea USA din NATO, și Alianță este în mare parte meritul norvegianului. Ieșirea USA din Alianță ar fi însemnat de facto ruperea NATO.
În schimb actuala criză dintre Rusia și Ucraina și modul în care Jens Stoltenberg mediază problema este privită cu scepticism, mai ales de statele vest și centraleuropene. Acestea reproșează secretarului general și USA că vorbesc mereu despre riscul unui război și aduc mereu în discuție necesitatea pregătirii NATO pentru un război. Criticii spun că o asemenea retorică duce la inflamarea conflictului.
Analiștii politici și militari văd deja paralele între Stoltenberg și predecesorul său Anders Fogh Rasmussen. Acesta s-a retras din funcție în 2014 după ce numele său a devenit sinonim cu dușman al Rusiei sau ațâțător împotriva Rusiei.
Jens Stoltenberg a fost între 2005 și 2013 premierul Norvegiei. Social Democratul este foarte apreciat în țara natală. Candidatura sa pentru postul de președinte al Băncii Centrale a Norvegiei este însă controversată. O parte din partidele norvegien spun că i se oferă acest post datorită prieteniei strânse cu premierul social-democrat Jonas Gahr Stohre.
Jens Stoltenberg este până acum cel mai „longeviv” ocupant al postului de general secretar NATO. El l-a întrecut deja pe germanul Manfred Wörner, care a ocupat funcția din 1988 până în 1994, când a murit.
Daniela Stoica
