Renumita actriţă a Teatrului Regina Maria, Ioana Cristina Gajdo, a fost invitata specială la întâlnirea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Tema întâlnirii a fost izolarea socială, curajul, voinţa şi răbdarea pe care trebuie să le aibă asistenţii personali, a avea în grijă o persoană cu dizabilitate gravă însemnând poate cea mai grea „meserie”.
În deschiderea evenimentului, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială Oradea, Arina Moş, a precizat: „Sunt puţin emoţionată şi bucuroasă în acelaşi timp, să mă întâlnesc cu dumneavoastră într-o situaţie mai puţin formală şi propun ca acest gen de întâlniri să fie cât mai dese. Îmi doresc să ne cunoaştem mai bine, să vă cunoaşteţi dumneavoastră mai bine, să socializaţi şi să ne împărtăşim necazurile şi bucuriile. Poate aşa vom reuşi împreună să găsim soluţiile potrivite pentru fiecare dintre dumneavoastră, pentru ca viaţa să fie un pic mai frumoasă. Îi mulţumesc pe această cale, Ioanei Cristina Gajdo, care a dorit să vină azi între noi, să ne împărtăşească din experienţa trăită alături de părinţii ei, ca un mesaj de încurajare pentru cei care trec prin aceste situaţii de viaţă.”
Ioana Cristina Gajdo, fiica a doi „luptători”, cum îi place ei să spună, ambii părinţi având probleme de sănătate la un moment dat, le-a povestit experienţa prin care a trecut ea, prin etichetarea cu care s-a confruntat şi problemele de care s-a lovit în perioada în care a avut grijă de părinţii săi. „Eu vă mulţumesc pentru invitaţie, pentru că mi-aţi dat ocazia să vin să vă vorbesc şi să vă ascult. Nu vreau să fie o întâlnire tristă, nu acesta este scopul, ne-am întâlnit azi să împărtăşesc cu dumneavoastră frământările sufleteşti şi să învăţăm unii de la alţii din experienţele frumoase sau mai puţin frumoase pe care viaţa ni le-a oferit. Ca să putem avea grijă de cei pe care îi avem în întreţinere, trebuie ca noi, în primul rând, să fim împăcaţi cu viaţa pe care o avem şi să găsim timp şi resurse şi pentru noi”, a precizat Ioana Cristina Gajdo.
Întâlnirea a fost una interactivă, s-au dezbătut probleme de ordin economic, social şi nu în ultimul rând, cel mai stringent aspect, în cazul persoanelor cu dizabilităţi, respectiv izolarea socială, principalul motiv fiind lipsa de înţelegere a celor din jur, prieteni, rude. Deşi nu există o vindecare, în marea majoritate a dizabilităţilor, trebuie găsite formule şi metode pentru acomodare şi pentru acceptare.
