La doi ani de la lansarea cărţii, după ce primul tiraj s-a epuizat rapid, cartea “Arta naivă contemporană din România” a fost reeditată de către Asociaţia Pro Polis în parteneriat cu Asociaţia Artiştilor Naivi din România. Din păcate, datorită finanţării reduse, au fost scoase doar 56 de exemplare, cererea fiind însă de cel puţin patru ori mai mare. Să sperăm însă că anul viitor se vor găsi bani şi pentru acest volum extraordinar, revăzut şi adăugit, de referinţă în istoria artei naive din România.
Scrisă într-un timp foarte scurt, cartea vine să completeze cele doar cîteva volume apărute pînă acum în ţara noastră şi dedicate acestui curent artistic. Primele două, cartea lui Vasile Savonea şi ce a lui Nebojsa Tomasevic, apărute la editura Meridian, au un format şi o ţinută grafică din care s-au inspirat şi autorii cărţii apărute la Oradea, pentru ca aspectul şi formatul să permită aşezarea acestui ultim volum alături de celelalte în biblioteca pasionaţilor. 124 de pagini legate, în care încap aproape 200 de reproduceri color, sînt aşezate între coperţi cartonate, cu o supracopertă ca o explozie de culoare.
Cu un cuvînt înainte scris de Ioan Degău, volumul apărut la editura orădeană Primus este semnat de Mircea Stroe, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, alături de Angela şi Victor Hreniuc, profesori de artă şi istoria artei la Botoşani. „Este o carte atît de frumoasă ! Mă bucur că am putut contribui la apariţia ei şi cred că era nevoie de această apariţie, în peisajul editorial românesc”, spune Angela Hreniuc.
Primele capitole sunt destinate unei introduceri în arta naivă şi aşezării picturii naive în contextul manifestărilor creative ale omului.
„Este o carte excepţională, foarte bine scrisă, mă surprinde plăcut modul de abordare, layout-ul, textele în sine sunt foarte bune. Este o iniţiativă demnă de aprecierile noastre”, spune cunoscutul critic de artă Ramona Novi
Urmează un capitol complex, dedicat reprezentanţilor artei naive contemporane din România şi în care sînt analizaţi 31 de artişti naivi reprezentativi din ţara noastră. Ultimul capitol este dedicat necesităţii colaborării între oraş şi artă, iar încheierea este semnată de Mircea Jacan, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. Această ediţie este finanţată de Consiliul Judeţean Bihor, prin Direcţia de Dezvoltare şi Implementare Proiecte.
Se spune că toamna se numără bobocii, iar noi am adăuga că se numără şi festivalurile. Apariţia acestei cărţi este salutară şi este rezultatul unui alt eveniment, Festivalul Naţional de Artă Naivă, care tinde să se <
